Fusta pantalon e foarte simplu de facut din tiparul de fusta clasica

* Daca aveti un tipar de fusta clasica, care vi se potriveste, puteti sa-l transformati foarte simplu intr-un tipar de fusta pantalon, mai larga sau mai putin larga, dupa gusturi si posibilitati.
Am sa va arat cum se face dupa metoda lui Müller & Sohn (Müller & Fiul/Son), adica dupa metoda de facut tipare folosita de Burda. Dupa ce explic principiul de modificare al tiparului voi arata cum se face o fusta pantalon dreapta, una evazata si modelel de mai jos.
Tiparul se poate folosi foarte bine si pentru un pantalon de pijama mai larg.

Dimensiunile de care aveti nevoie sunt cele folosite la facutul fustei clasice (nu toate se folosesc, unele sunt doar pentru verificare; pe cele de care aveti nevoie le ingros)

*Inaltimea soldului (Inaltimea Talie-Sold 2, cum l-am numit in Cum se face tiparul de fusta clasica) Tot cautand imagini, am gasit imaginea asta pe situl de la Burda Style (lectia despre masurat, in germana), care da informatii despre mai multe masuri, decat cele explicate in revista Burda.

* Talia
* Soldul (plus surplus) - daca aveti un tipar pe care nu l-ati facut singure, masurati pe el de la talie cat este inaltimea soldului si marcati un punct pe linia laterala de cusatura. De acolo duceti o perpendiculara pe linia verticala de la mijlocul fetei si al spatelui. Masurati pe aceste linii grosimea soldului pe tiparul de fata si pe cel de spate, le adunati si le dublati.
* Lungimea fustei
* Distanta de la talie pana la suprafata pe care stai, pe care am s-o numesc Distanta D pana se milostiveste cineva si imi spune cum se numeste in romaneste (in engleza este Pant Rise Measurement, iar in germana Leibhöhe).

Trebuie sa va spun ca in general, in nici o carte din cele pe care le-am vazut, mai ales in  cartea lui Müller & Sohn nu am vazut sa se masoare la spate, asa cum arata Burda, ci de-a lungul soldului, ca in poza de mai jos de pe Threads, paralel cu linia desenata de ei. Dar din talie pana le suprafata pe care stai.

Sau incercati si metoda asta, in care folosesti o linie si fixezi centimetrul pe ea, cum face domnul in video, dar aveti grija sa notati unde vine muchia liniei pe centimetrul infasurat pe ea. Distanta asta se scade din masura pe care o obtii pe centimetru masurand pana in talie.

Masura standard pentru diferite marimi (care sunt puse in paranteza) este:
24,9 (32), 25,3 (34), 25,7 (36), 26,1 (38), 26,5 (40), 26,9 (42), 27,3 (44), 27,7 (46), 28,3 (48), 28,9 (50), 29,5 (52), 30,1 (54), 30,7 (56), 31,3 (58), si 31,9 (60).
Tot din Müller & Sohn copiate.

Dar mai bine sa masurati, pentru ca nu suntem facute dupa standarduri. Eventual controlati cu cele 3 metode daca obtineti cam aceeasi masura (luati masura medie, as zice eu).
In cazul tiparului folosit de mine:

Talie = 69 cm (67 + 2)

Sold 2 = 108 (102 + 6)

Inaltimea T-S2 = 22

Distanta D = 26,5 (luata din tabel, fiindca nu-mi fac pantaloni).

1. TIPAR FUSTA PANTALON DREAPTA

La tiparul de fusta clasica dreapta trebuiesc adaugate partile care vin intre picioare. Raportul dintre tiparul de fusta clasica dreapta si tiparul de fusta pantalon dreapta se vede in poza de mai jos. Partile hasurate cu galben trebuiesc adaugate la tipar.


Dupa ce mai adaug niste linii si niste formule veti intelege cat de simplu se face.
Intai - principiul.

Se deseneaza linia 3-10 pentru adancimea croielii pantalonului. Linia este paralela cu linia soldului.
* Din punctul 1 (respectiv 7) se masoara pe mijlocul fetei (spatelui) Distanta D (pant raise measurement / Leibhöhe) PLUS 0-2 cm

 1-2 = 7-8 = Distanta D + [0-2 cm]

 Regula este si aici, cu cat ai masura de haine mai mare, cu atat trebuie sa te departezi mai mult de surplusul 0. Deci punet PLUS 2 cm fara ezitari, iar daca aveti silueta de maechin, hai, intre 1 si 2.

* Din punctul 2 (respectiv 8) te ridici in sus pe linia 2-1 (8-7) si marchezi punctul 4 si 9 cu ajutorul urmatoarei formule:

FATA = 1/8 grosimea soldului (hip circumference) MINUS 2 cm

SPATELE = 1/8 grosimea soldului (hip circumference) PLUS [2-3 cm]

* Pe linia 2-8 prelungita masurati aceleasi dimensiuni ca mai sus si marcati punctele 3 si 10.

3-2 si 2-4 sunt laturile (egale) ale unui triunghi echilateral cu varful in 2.
9-8 si 8-10 sunt si ele laturile unui triunghi echilateral cu varful in 8.

* Uniti punctele 3 cu 4 si 9 cu 10 ca sa obtineti doua linii ajutatoare.

* Müller & Sohn zice (sau zic =daca sunt 2) ca trebuie sa duceti o perpendiculara din 2 pe 3-4 si din 8 pe 9-10 ca sa aflati punctele 5 si 11. Daca imi aduc aminte bine de la scoala mea din Ploiesti - e mult de atunci - e suficient sa masurati mijlocul liniei ajutatoare.

* Uniti punctul 5 cu punctul 2 si punctul 8 cu punctul 11. Acum trebuie determinat punctul de mijloc al curburii.

La FATA este la jumatatea distantei dintre 5 si 2.
La SPATE este cu 0.5 cm mai spre interior de la jumatatea distantei 8-11. Partea dinspre exterior este mai mare.

8-12 = 1/2 din 8-11 PLUS 0,5 cm

12-11 = 1/2 din 8-11 MINUS 0,5 cm.

* Uniti punctele 4-6-3 si 9-12-10 cu o linie curba, ca in poza de mai sus.

* Apoi prelungiti linia tivului si duceti prin punctele 3 si 10 o linie paralela cu mijlocul fetei / spatelui pana intersecteaza linia tivului.

Acum taiati cele doua tipare ca sa obtineti fusta pantalon, dreapta. Care va arata cam ca mai jos si dupa mine poate fi folosita foarte bine si pentru un pantalon de pijama, cu conditia sa nu coaseti pensele, ci sa le lasati asa si sa puneti elastic in talie.

PS. Pentru pantaloni de pijama trebuie facut tiparul de fusta cu un surplus de cel putin 10-12 cm, daca nu mai mult. Masurati mai bine  diferenta dintre1/2 grosimea soldului si largimea unei pijamale comfortabile (jumatate) = acela este surplusul de lejeritate pe care doriti sa-l obtineti.

(va urma: Fusta pantalon evazata si apoi modelele de mai sus)

Tiparul de fusta clasica: fusta creion (pencil skirt)

Ati incercat cumva cum iese tiparul de fusta clasica, pe care l-am postat data trecuta? (Cum se face tiparul de fusta clasica)
Daca da, puneti un comentar cum v-a iesit.  Fiti barbate si curajoase si - vorba lui nenea Iancu - scrieti anonim!
Eu v-as sfatui totusi sa incercati, daca vreti sa aveti mai putina bataie de cap cu probatul unui tipar comercial, care uneori ti se potriveste pe solduri, dar nu si in talie... si invers.

Acum am sa arat cateva modificari pentru acest tipar si incep cu fusta creion, o fusta clasica care va ramane mereu la moda. Ideea mi-a venit vazand ca cineva a gasit blogul meu cautand 'tipar de fusta creion gratis'.
Ah, da! Am uitat sa mentionez in postarea trecuta ca tiparul este ceva mai scurt pe linia de cusatura pe sold fata de lungimea liniei din mijlocul fetei sau al spatelui. Asta veti observa insa si la proba, cand veti controla lungimea si tivul.

FUSTA CREION (PECIL SKIRT)

Fusta creion se obtine stramtand tivul cu 1-1,5 cm de o parte si alta a cusaturii laterale  PE LINIA GENUNCHIULUI!!!
Linia genunchiului se afla masurand distanta Mijlocul fetei-genunchi:
- cea reala, masurata de la mijlocul taliei pana la genunchi
- (scoala germana de croitorie) calculata dupa formula Mijlocul Fetei -Genunchi = 3/8 din inaltimea persoanei.
De preferat este sa folositi masura reala, pentru ca nu toate persoanele au talia acolo unde ar trebui s-o aiba dupa sistemul proportiiilor corpului uman, cara sta la baza formulelor folosite in croitorie.

Deci linia soldului la fusta creion se corecteaza de la sold pana la linia genunchiului. Aveti grija sa nu obtineti un unghi la sold. Cu ajutorul unui florar (partea aproape dreapta) se rotunjeste linia laterala de cusatura. De fapt asta se face mereu dupa ce ai alterat un tipar pe linii curbe.

Asa arata tiparul de fusta creion:

IMPORTANT: Fusta creion se face fara slit (shlitz, ca nu am semne diacritice sau nu stiu sa le fac) numai daca este pana la genunchi sau deasupra genunchiului. Daca doriti o fusta mai lunga trebuie neaparat sa ii lasati o despicatura (slit) sau un godeu (godet) ca sa fie comfortabila la mers. Despre asta insa alta data (daca va intereseaza).

Ca sa inchei, am sa scriu despre cum as face eu fusta argintie din poza de mai sus (modelul B). Restul de fuste nu sunt greu de facut. Eventual as fi putut aborda si modelul  D, dar mai am si altceva de facut astazi decat sa scanez, copiez si modific tipare...

MODELUL B
Din tiparul pentru fusta creion trebuie sa fac si tiparul acelui 'sortulet'.
Se pune problema cat de lung il vreau si pana unde vreau sa se continue.

Asa cum va invata Anca pe extrem de utilul blog al ei (Anca's Workshop) trebuie intai sa analizezi modelul, uitandu-te bine la el.
* Coltul din partea dreapta a 'sortului': Nu e clar din poza pana unde merge, pana la punctul soldului sau nu? Din desenul mic (B) se vede ca nu e asa. Daca am de ales intre poza si desenul de pe plicul tiparului sau publicat de compania care face tiparul aleg intotdeauna desenul. Poza poate fi luata dintr-un anumit unghi, modelul sta intr-un anumit fel, ceea ce da o impresie gresita despre design. Desenul de pe tipar trebuie insa sa corespunda realitatii. Asa ca eu trag concluzia ca sortul merge numai pana la prima pensa (dart) de la mijloc, eventual pana la a doua pensa.
Puteti insa masura de la punctul soldului pe talie unde il doriti voi.

*  Tivul sortului este putin ondulat, ceea ce este si frumos si avantajos (iti permite sa elimini pensele pe sortulet). Un al doilea strat de fusta perfect identic ca largime cu fusta de dedesubt ar fi fost urat. Daca pui un sort trebuie sa aibe o functie, sa il 'personalizezi', adica sa ii dai ceva prin care sa atraga privirile.

Acum cum l-as face eu.

FATA
Am copiat de doua ori tiparul de fata, partea de la talie pana la sold si le-am lipit in asa fel incat sa obtin partea de sus a fetei. Apoi am continuat una din laturile penselor pana cand s-a intersectat cu linia soldului. La toate pensele. Apoi am taiat tiparul pe aceste linii si am inchis pensele. Mi-a iesit asa:

Liniile punctate rosii sunt liniile pecare am taiat pensele. Dupa cum vedeti, inchizandu-le sus, s-a largit partea de jos si voi obtine un tiv la sortulet, care va fi mai larg decat fusta la acelasi nivel. Cu cat s-a largit am colorat cu galben.

* Daca il doriti mai ondulat (tivul sortului mai larg), deschideti mai mult tiparul la baza. Ceea ce inseamna ca trunghiul galben va avea latura de jos mai mare. Pe talie insa nu trebuie sa se schimbe nimic, pentru ca talia trebuie sa ramana aceeasi ca a fustei. Deci pivotati numai din punctul in care pensele se inchid sus.

Acum pe acest tipar am desenat sortul. Am ales pentru doua pozitii pe care le-am desenat cu rosu si cu albastru. Sortul cu albastru este mai lung in talie.
NB. Ceea ce am uitat sa fac pe acest desen este sa corectez cu florarul curbura taliei. Acolo unde am inchis pensele a iestit cam cu colturi. Scuzati aceasta omisie.
* Eu as avea grija ca linia care incepe pe sold sa fie la 90 de grade de linia soldului, ca sa nu faca un colt cu partea din spate. Partea din spate merge paralel cu linia taliei. Am vazut asta intr-o poza pe care nu pot s-o folosesc pe blog.

SPATELE
La spate faceti intai aceeasi alteratie ca in fata (aici nu aveti nevoie de cele doua parti ale spatelui! tiparul se face pe o singura parte pentru ca este simetric si nu marge decat pana la mijlocul spatelui, pe cand in fata simetria nu se opreste la mijlocul fetei):
- taiati pe linia soldului,
- inchideti pensele, dupa care se va deschide marginea de jos
Apoi masurati atat pe linia laterala a spatelui cat si pe mijlocul spatelui lungimea sortului pe sold in fata (linia > A< in poza de mai jos..
Uniti aceste puncte cu o linie usor curbata (fiindca mijlocul spatelui e mai jos decat punctul de sus al soldului), care merge paralel cu linia taliei.
Tiparul pe care l-am obtinut este hasurat cu albastru.

NB. Deoarece am scanat si am marit imaginile sa intre pe o pagina A4 pare ca nu am folosit tipare de aceeasi dimensiune pt fata si spate. Nu este asa.

Am uitat ceva foarte important. Inainte de a taia tiparul in stofa - daca as face acest model, pe care acum nu mi-l mai permit -:)))!!! - eu as face intai o 'muslin', adica as taia tiparul pe panza ieftina, ca sa vad cum cade, daca as vrea sortul mai lung sau mai scurt si unde, mai larg sau mai stramt si cu ce forma.
Acelasi lucru se face mereu cand vrei sa modifici gulerul unui tipar si nu vrei sa risti sa tai materiaul ca pe urma sa descoperi ca ai gresit ceva sau ca ai uitat sa tii seama de o regula de manipulare a tiparului.
Probatul este una din cele mai importante etape in croitorie! Insa asta stiati deja, cred.

Cum se face tiparul de fusta clasica

E un tipar foarte simplu de facut si care iese foarte bine. L-am invatat in anii 80++ cand aveam o marime de haine in care acum nu mai intru. Am invatat sa fac acest tipar la o profesoara recunoscuta de scoala de croitorie Danckaerts.

'Sistemul Danckaerts', cum se numeste oficial in Olanda, a aparut in 1909, cand o profesoara de lucru l-a rugat pe sotul ei, inginer, sa o ajute la perfectionarea calcularii tiparelor. 

Fusta dreapta, Vogue V8697...

... si informatia de pe plicul tiparului (vezi cum a fost schimbat tiparul de baza).

Am gasit scoala din intamplare, dupa ce fusesem la o scoala de cartier, unde nu mi-a placut profesoara, care lucra prea mult 'din experienta proprie' si ce facea nu iesea f. bine.

Rasfoind de curand cartile lor ca sa gasesc tiparul de fusta am vazut ca fac ceva ceea ce se face numai in croitoria de clasa. Vorbesc despre metoda in care (numai) la cuta din mijloc sau la slitz se adauga de ambele parti 0.5 cm, ceea ce se numeste 'walking ease' ('surplusul de mers'). Eu raman sa-i zic tot asa, 'surplus de mers', desi pe blogul Ancai am citit ca ar trebui sa zic 'adaos de lejeritate de mers'. Dar cum ar fi prea lung si complicat si eu nu sunt de profesie raman la 'surplus', desi 'ease' este intr-adevar 'lejeritate'.

Fuste facute de Sandra Betzina pentru Vogue(V1292)

Despre acest mic detaliu am invatat de la Marcy Tilton, Sandra Betzina si dintr-o carte de 

Roberta Carr "Couture, The Art of Fine Sewing" (care se vinde pe Amazon.com, dar nu e interesanta decat pentru cine vrea sa afle mai mult despre croitoria de mare casa de moda).

Acum insa tiparul.

Tipar Vogue V8773 (cu talie ridicata) 

MASURILE NECESARE

Aveti nevoie de urmatoarele masuri (pe care le ilustrez cu masurile mele de pe vremea cand am invata sa fac tiparul, pentru ca tiparul pe care il discut este un scan din caietul meu de scoala. Masurile mele nu mai sunt de multisor aceleasi!!!).

Imaginea de mai sus, din care vedeti cum se masoara, este de la Threads Magazine, din articolul "How to Measure Up". Este excelenta ideea cu elasticele de 1 cm (nu mai late) care iti marcheaza liniile de grosime si sa te ajute sa determini inaltimea primei linii de sold (cea de sus) si si a liniei a doua a soldului, cea care se foloseste la determinarea marimii de tipar pentru fusta sau pantaloni. Cu conditia sa nu folositi elastice stranse, ci intinse numai atat ca sa nu alunece de pe corp. Altfel te strang si schimbi dimensiunile, deci masori alte grosimi. (La MyLabel trebuie neaparat sa folosesti marcatul cu elastice ca mai sus).

Gasesc insa ca elasticele care arata perimetrele soldului sunt prea sus puse. Ambele.

In poza din profil eu as masura de acolo de unde se vede ca incepe piciorul, iar inaltimea din talie pana unde au pus ei elasticul ar fi dupa mine lungimea pensei, care se opreste mereu deasupra varfului protuberantei respective. Sunt curioasa ce zice Anca despre poza asta.

Masurile pe corp

Grosimea taliei (perimerul taliei) / Talie = 67 cm

Grosimea mica a soldului / Sold 1 = 92 cm

* se masoara perimetrul soldului la 10-12 cm de sub talie

* notati distanta dintre talie si elasticele de pe sold: in general este de 12 cm sau de 10 cm (pentru personele mai mici sau cu soldurile mai rotunde)

Grosimea soldului in partea ca mai accentuata / Sold 2 = 102 cm

* se masoara cam la 22 cm, dar distanta dintre talie si linia asta de sold poate fi mai mica sau mai mare, depinde de corp.

IMPORTANT:

* Trebuie sa masurati lungimile Talie-Sold1 si Talie-Sold 2 pe corpul pentru care faceti tiparul. Masurati inaltimile soldului exact asa cum sunt la ea, chiar daca nu sunt cele standard. Altfel iese rotunjimea soldului prea sus si trebuie sa lungiti sau scurtati fusta pe sold.

* Tineti seama ca persoanele mai plinute pot avea alte lungimi decat cele standard sau ca lungimile soldului se pot schimba pe parcurs. La mine din 12 si 22 cm au ajuns la 10 si 19 cm!! (masurat recent tot de o profesoara de lucru cand am luat lectii despre PatternMaker7).

La fusta clasica dreapta se aduga un suplus (adaos de lejeritate) de cam 2 cm in talie si 4-6 cm pe sold 2 (grosimea cea mai mare a soldului).

* Cu cat sunt soldurile mai proeminente, cu atat ai nevoie de mai mult surplus, fiidca ai nevoie de material in plus cand te asezi. Cine intra in categoria asta stie deja despre ce vorbesc si stie cat de incomoda devine o fusta care nu are surplus suficient, desi e OK cand stai in picioare. Numai dupa ce te-ai convinsa ca fusta nu se ridica foarte mult in sus cand persoana sta pe scaun, esti sigura ca ai masurat bine grosimea soldului si ai ales surplusul bine. Ceva cute sunt normale.

Dupa ce am adaugat surplusul obtin masurile pe care le folosesc la facutul tiparului.

Talie = 69 cm (67 + 2)

Sold 1 = 98 (92 + 6)

Sold 2 = 108 (102 + 6)

Inaltimea T-S1 = 12

Inaltimea T-S2 = 22

Pe o linie verticala se masoara din punctul D (al doilea de sus in poza - nu se vede clar, asa ca voi mentiona mereu despre care litera vorbesc, cel mai de sus e de fapt D') inaltimea soldului 1 si 2 (12 si 22) si se marcheaza cu literele G (litera de sus) si G' (a doua de sus).

DG = 12 cm

DG'= 22 cm

Tot din D masurati lungimea fustei (asta are 60 cm). Marcati punctul J.
DJ = 60 cm
* E mai bine sa iti faci tiparul pentru o fusta mai scurta, pentru ca e mai usor de desenat linia tivului. 

Din G, G' si J trasati perpendiculare pe linia verticala DJ.

Pe linia G' (soldul 2 / mare) masurati 1/2 din grosimea soldului (cea la care s-a adaugat surplus, aici 54 cm, adica 108:2) si puneti punctul H'.

Masurati aceeasi distanta pe liniile din G si J. Obtineti:

G'H' (soldul 2) egala cu GH (soldul 1) egala cu JK (tivul) = 54 cm

Observati ca in talie nu avem inca o linie orizontala.

Din punctul D ne ridicam cu 1,5 cm si obtinem punctul D'.
* DD" este diferenta de inaltime dintre linia verticala din talie in mijlocul fetei pana la pamant si cea verticala din talie urmand linia soldului pana la pamant.

Din D' (deci deasupra punctului de mijloc al fetei de pe talie!) desenam o perpendiculara pe DJ pe care masuram iar grosimea soldului plus surplus de 54 cm. Aceasta este linia D'E' ajutatoare pentru desenatul liniei de talie.

Linia D'J este mijlocul fetei , iar linia E'K este mijlocul spatelui.

Din E' coboram iar 1,5 cm si marcam punctul E (mijlocul spatelui pe talie).
* Pentru un spate cabrat trebuie masurat ceva mai mult.

Acum trebuie sa impartim dreptunghiul cu o linie verticala (I'L pe tipar) ca sa obtinem doua tipare: spatele si fata. Cum se imparte?

* Sunt sisteme de facut tipare care impart linia soldului (54 cm) in doua parti egale. Sistemul Danckarts face fata cu 1 cm mai lata decat spatele. Acelasi principiu l-am gasit si la Elizabeth Allemong, care zice ca face tipare dupa traditia europeana.

Incercati ambele metode is vedeti ca ce vi se pare mai frumos si hotarati-va ce sistem folositi.

* Latimea fetei pe sold = 1/2 Sold 2 + 1 cm = 28 cm [(54:2) + 1]

* Latimea spatelui pe sold = 1/2 Sold 2 - 1 cm = 26 cm [(53:20 - 1 cm]

Din punctul G' masor 28 cm si marchez punctul I'. Acelasi lucru il fac si pe linia tivului JK, unde pun punctul L la 28 cm de J.

Uniti punctul L cu punctul I' si prelungiti linia verticala ca sa intersecteze linia ajutatoare D'E' de sus. Punctul de intersectie este F. Am obtinut linia de separatie FL a tiparului de fata cu cel de spate.

De o parte si de alta a punctului F se masoara 3 cm, ca sa se poata desena linia rotunjita a soldului. Danckarts foloseste punctele F' (pt fata) si f (pentru spate).

* In metoda Müller&Fiul se calculeaza destul de complicat distanta F'-F si F'-f, pe cand in metoda olandeza se foloseste constant 3 cm. In ilustratia din cartea germana distanta folosita este de 3,5 cm, deci iti iese un sold mai rotunjit.

* Daca va uitati bine la tiparul de mai sus vedeti ca liniile F'I' si I'f formeaza un fel de pensa care face ca materialul sa cada in linie dreapta peste sold, pastrandu-se directia firului si integritatea tiparului.
* Se stie ca o pensa devine cu atat mai dificil de cusut cu cat este mai mare. E adevarat ca aici ai un avantaj din faptul ca mijlocul pensei este pe o cusatura (linia soldului), dar oricum...

Ca sa desenezi rotunjimea soldului mai bine te ajuti cu masura soldului (Sold 1) pe linia la 12 cm din mijlocul fetei /talie. Imparti si aici aceasta masura in 4 [98:4 = 24,5 cm]. Masuram 1/4 + 1 cm in fata si 1/2 - 1cm in spate. In tiparul de mai sus avem

GI (fata) = 25,5 cm [(49:2) + 1]

iH (spatele) = 23,5 cm [(49:2) -1]

* De fapt de punctul asta nu ai avea strict nevoie, pentru ca poti sa desenezi curbura soldului si fara el. In cele mai multe metode de facut tipar de fusta nici nu se foloseste grosimea de sus a soldului (Sold 1). Eu o gasesc o dimensiune utila, mai ales daca faci un tipar pentru cineva care are o alta curbura a soldului decat cea standard (ca sa zic in mod elegant ca are 'pernite' pe sold). Apoi te ajuta sa gasesti punctul de plasare a primei pense de la spate, ca sa te avatajeze si te ajuta si sa plasezi mai avantajos pensa de la spate.

Se deseneaza curbura soldului, ca in tiparul de sus.

Acum calcularea penselor.

Se uneste punctul D cu punctul F' si apoi punctul f cu punctul E, desenand o linie usor curbata, care este linia de talie.

Masurati linia curba DF" si fE punand panglica metrica (centimetrul) pe muchie dealungul liniei.

* Eu nu mai am masurile mele si nici centimetrul la scala, pe care il foloseam pe vremuri la desenatul tiparelor pentru cursuri (acum folosesc computerul). Asa ca nu mai pot ilustra cu cifre. Dar sistemul ese asta.

PENSA/PENSELE DIN FATA:

Talia in fata la fusta cusuta trebuie sa fie 1/4 din Grosimea taliei + 1 cm [aici (67:4) + 1 cm] = 16,75 + 1 = 17,75

Linia desenata DF' si masurata are dimensiunea X [aici... ???], care este mai mare decat cei 17,75 cm care trebuie sa imi ramana.

Din X se scade 1/4 Talie + 1 cm (care la mine este de 17,75 cm).
Diferenta este cata lungime trebuie scoasa prin pense.

* Daca diferenta este mai mare de 2,5 cm se deseneaza 2 pense (se imparte dierenta in doua). Asta este valabil pentru persoane cu talia mica si solduri (relativ) largi.
* Pana la 2,5 cm nu aveti nevoie decat de o pensa.

Eu am avut nevoie de 2 pense din cauza taliei mici.

Prima pensa (mijlocul pensei) se pune la 6 cm de punctul soldului
* Inginerul asta foloseste semne de notare foarte tehnice F', F", etc. Avantajul este ca pricepi simetria, dar sunt mai putin folosite in desenul tiparelor.
In stanga si in dreapta acestui punct se masoara 1/2 din latimea primei pense.

Linia de mijloc al pensei se deseneaza perpendicular pe linia de talie.

* In alte metode se deseneaza paralel cu mijlocul fetei. Se pare ca o pensa usor oblica, cum iti iese aici te avantajeaza mai mult. Elizabeth Allemong le deseneaza intai vertical si pe urma muta punctul / varful pensei can la 1,5 cm spre sold. Rezultatul este acelasi ca in metoda Danckaerts. Ambele sisteme vin din croitoria de la 1900.

Pensa astfel plasata este orientata ca directie dupa linia soldului, ceea ce pur din punct de vedere estetic e mai frumos.

A doua pensa - daca aveti nevoie de ea - are mijlocul la 11 cm de la sold, masurat ca si cum prima pensa nu ar exista. Deci sa nu faceti ce am facut eu in prima lectie pt acasa sa masor tinand seama de prima pensa (ceea ce mi-a dat un punct la 11 cm + dimensiunea primei pense)!.

Lungimea pensei sau a ambelor pense din fata este de 8 cm, dar pentru cineva cu putina burtica pensele pot fi mai scurte. Vedeti cand probati.

PENSA/PENSELE DIN SPATE:

Calculati de cate pense aveti nevoie si cat de largi trebuie sa fie pensele (sau pensa!) in acelasi fel ca la fata. Comparati lungimea reala a liniei Ef cu dimensiunea taliei in fusta finisata (1/4 Talie -1 cm).

Dupa ce aflati cate pense trebuie sa desenati si de ce marime le plasati asa:

Prima pensa (mijlocul pensei) se pune la 1/10 din dimensiunea Sold 1, masurata de la mijlocul spatelui:

Aici la 98:10 = 9,8 cm in punctul E".

A doua pensa se pune la 1/2 din dinstanta fE" (adica la jumatatea distantei dintre sold si mijlocul primei pense).

Pensele din spate au linia de mijloc (verticala) perpendiculara pe linia ajutatoare de talie si pe liniile soldului.
* Liniile de pensa care se vad pe fusta sunt astfel paralele cu mijlocul spatelui, mai bine zis cu cusatura din mijlocul spatelui.
* Si asta se poate explica prin faptul ca o linie paralela cu o linie foarte vizibila pe haina  (cum ar fi linia de cusatura din mijlocul spatelui) e mai bine plasata si nu distoneaza de linia dominanta ca o linie care ar lua-o intr-o alta directie, cum ar fi linia soldului. Linii in prea multe directii creeaza haos estetic pe haina. Cu cat e mai multa armonie, cu atat e haina mai reusita.
* Personal sunt pentru linia de pensa din fata oblica si linia de pensa din spate dreapta.

Lungimea penselor se face in raport cu linia de Sold 1.

* Pensa cea mai aproape de mijlocul spatelui trebuie sa aibe punctul la 1 cm deasupra acestei linii.

* A doua pensa se opreste la 2 cm deasupra ei.

Taiati tiparul pe linia I'L ca sa obtineti cele doua parti (fata is spatele).

Si in cele din urma, inca cateva observatii.

* In metoda germana care nu foloseste dimensiunea Sold 1 pensele din spate se plaseaza asa:

- o singura pensa, mijlocul ei se plaseazape linia Ef la jumatatea distantei

- pentru doua pense se foloseste aceeasi metoda ca mai sus,. Singura diferenta este ca ei folosesc pentru prima pensa 1/10 Talie, pe cand Danckaerts foloseste 1/10 din sold 1. Eu as fi avut dupa metoda germana prima pensa la 6,9 cm de la mijlocul spatelui, pe cand in metoda Danckerts o am la 9,8 cm. 

* Vedeti singure care din distante este mai avantajoasa si va place mai mult, mai ales intr-un material in care pensele se vad, cum ar fi un material uni. 

In cele imprimate cred ca e mai putin important, ca tot se pierde pensa in imprimeu.

Vogue V7937

Buuuun...Am terminat de explicat cum se face tiparul de fusta clasica. 

Modelele de mai sus se pot face toate foarte simplu cu ajutorul tiparului pe care v-am invata sa-l desenati. Sau cu ajutorul tiparului pe care Anca va invata sa-l faceti pe minunatul ei blog.

Mai complicat ar fi numai sa desenezi godeurile la spate de la fusta gri de mai sus (V7937), dar nici acolo nu e mare filosofie! -:)))!! Fiindca se imparte spatele prin linii verticale, se baga pensele pe liniile de taiat al anumitor bucati si se deseneaza godeurile la tiv la toate bucatile, sau se adauga materialul pe care se calca cutele.
Eventual poate Anca sa faca acest exercitiu pe blogul ei. Sunt convinsa ca o va face mai bine decat mine.

Ramane sa mai explic niste detalii despre tiparul de fusta care privesc pesoanele cu solduri mai mari sau cu derierul mai bine dezvoltat. Compilatii din diferite carti in care ti se atrage atentia asupra particularitatilor anumitor tipuri de corp.
Vine primavara!

De ce e bine sa ai un tipar de baza (II)

Intr-o postare mai veche am abordat deja acest subiect. Acum vreau sa ilustrez cele spuse cu ajutorul tiparului de fusta clasica si cu un exemplu de modificare a lui ca sa obtii un alt design de fusta.

Inainte de a incepe sa dezvolt subiectul, as vrea sa va spun ce as face eu, daca as sta in Romania: m-as duce la Anca (cea cu blogul minunat) si i-as plati sa-mi deseneze un tipar de baza pentru fusta, bluza si pantalon. Nu o cunosc pe Anca, asa ca nu ma puteti acuza de faptul ca va bag pe cineva pe gat, numai pentru ca as avea eu ceva de castigat.
Nu am nici un avantaj ca ii fac reclama, pentru ca ea sta in Moldova si eu nu merg in Romania - cand vin de sarbatori - practic niciodata mai departe de Bucuresti-Ploiesti-Brasov. Adica acolo unde am neamuri. Asa ca posibilitatea de a ma folosi de serviciile ei contra plata, cade din prima. Din nefericire (subliniat!!!).
Poate daca ar veni ea in Olanda si ar vrea sa castige niste bani... am face treaba buna... Mai stii!?!?!...
Ca sa ma duc aici la cineva care sa imi faca servicul asta ma costa cel putin 100 euro. Deci eu am invatat in Olanda ca nimic nu se obtine gratis... Olandezii chiar obisnuiesc sa spuna ca 'gratis nu rasare decat soarele'. O chestie care i s-a parut extrem de comic unui amic roman, care traieste in America. Se prapadea de ras.. In schimb aici aforismul asta este o chintesenta a experientei lor existentiale.

Tiparele de care vorbesc, asa zisele 'blocks' daca cititi despre croitorie in englezeste, te ajuta sa faci singura design (daca iti bati capul sa inveti) sau sa verifici daca un tipar comercial este bine facut. Asta este un subiect pe care vreau sa-l abordez alta data.

Cum se modifica un tipar ca sa obtii un anumit design vedeti in exemplul de mai jos din cartea lui Helen Armstrong Jones (un fel de biblie pentru americani si baza software-ului Wild Ginger Pattern Master Boutique).
NB. Dati clic pe desene ca sa le puteti citi mai bine. Sunt o nulitate in ceea ce priveste folosirea computerului pentru a scana imagini.

Fig. 1. Un exemplu de transformare a fustei clasice (pentru cine nu are burta!)

Eu stiu sa desenez tipare si am exersat in mai multe metode, din diferite scoli. Din Anglia (Natalie Bray si Winifred Aldrich), Germania (Müller& Fiul, sistemul Burdei si o metoda adapatata, pt ca M&S nu dadea tipare pentru jerseu / helanca), Scandinavia (Leena), America (Connie Crawford,  Helen Armstrong Jones, Don McCunn si inca din cateva carti cumparate la Amazon,com). Din Franta am cateva carti de Thérèse Gilevska, dar nu si facutul tiparelor. Si ca sa nu uit - Elizabeth Allemong, venita din Polonia in USA si creatoarea unei metode de facut tipare in care combina scoala germana, franceza si Italiana. Iar ca ultima mentiune metoda olandeza de la scoala Denckaerts, care s-a nascut tot din Müller&Fiul.
Si chiar desenez (acum) tipare cu ajutorul computerului (software PatternMaker 7) desi am experienta si cu desenatul tiparelor pe hartie, cu linia si creionul.

Fig. 2. Tiparul dupa modificare (se oncreteste partea din stanga ca sa se potrivesca pe partea din drapta. Vizualizati va rog cum trebuie sa iasa fusta.

In plus mai am si trei software de tipare (MyLabel, Patternmaker 7 si Wild Ginger Patternmaster Boutique5, inclusiv PMK=PatternMasterKnits / programul special pentru materiale elastice), pe care le folosesc / testez.
Am fost curioasa sa vad daca sunt diferente intre metodele asa zise europene / americane / britanice / frantuzesti, etc.... Ei bine, da - sunt si as putea sa umplu mai multe postari pe aceasta tema.

Eu ma declar o fanatica admiratoare a lui Müller & Fiul, adica a metodei folosita de Burda - dar asta ati inteles deja din ce am scris pana acum.
Insa orice metoda de desenat tipare ai folosi si oricat de buna ar fi, tot ai nevoie sa corectezi tiparul obtinut pe corpul pentru care a fost desenat, pentru ca orice persoana are ... 'dealuri si vai', care nu sunt prevazute in liniile tiparului. 
Iar cu cat inaintezi in varsta..... cu atat mai mult imi veti da dreptate.

In orice metoda de facut tipare ai folosi, trebuie sa faci intai un model in panza ('muslin' ii zice in engleza) ca sa verifici daca lungimile si latimile sunt bune, daca ai corpul simetric sau asimetric, etc...

Asa ca parerea mea finala este ca pana la urma tot la ajutorul cuiva care se pricepe si are ochiul format trebuie sa recurgi. Cu conditia insa sa se priceapa si sa 'citeasca' bine greselile care se vad pe 'muslin', care si ele au un sens si trebuie citite ca o harta, care iti arata drumul bun spre realizarea unei haine bine facute.
Deci as zice - gandind ca olandezii - ca la urma urmei tot mai ieftin iesi daca ceri o data ajutorul unei persoane de meserie si folosesti tiparul de baza, decat daca tot incerci sa adaptezi singur un tipar fara sa stii cum si faci o haina care iti vine rau.

Nu numai tiparul de fusta clasica se poate modifica fara prea mari probleme, ci si 'blocul'de bluza ( bodice block).

Sper ca v-am convins. Data viitoare va voi da un tipar de fusta clasica dupa metoda olandeza Danckaerts, care s-a nascut din adaptarea metodei universale europene a lui Müller&Fiul (auzi ce prostie zic, din punct de vedere logic: universala europeana!!!).
Puteti gasi un tipar bun de fusta daca veti cauta pe blogul Ancai. Asa ca nu ar fi nevoie de tiparul meu olandez. Il voi da numai pentru amatori, ca sa vada care sunt diferentele intre diferitele stiluri de desenare a tiparelor.
Garantez ca metoda este f. buna, desi Müller& Fiul au cateva detalii SI mai bune, pe care le voi mentiona in plus.
Pe maine sau pe poimaine (depinde ce program am eu). Iar ca avant-premiera:

Haina face pe om...

Intr-un dvd despre probarea tiparului de pantaloni Pati Palmer spune ca un pantalon bine facut te face sa arati cu cateva kilograme mai slaba. Se vede asta chiar de pe imaginea de pe dvd: in toate pozele este tot ea. Lasand la o parte ca se probeaza cu tivurile in afara - si cand se probeaza cu tiparul pe hartie (la tissue fitting, prima poza din stanga) si la prima proba a pantalonilor (poza de la mijloc), ceea ce o face mai masiva decat este - puteti spune ca nu e asa?!?

Am gasit insa un exemplu si mai elocvent care ilustreaza nu numai teoria doamnelor de la Fashion Code (postarile de aici si aici), dar si concluzia de mai sus a lui Pati.

Va mai aduceti aminte de cele doua doamne vesele din postarea de lunea trecuta, care se masurau ca sa corecteze tiparul de pantaloni? Va mai aduceti aminte ca faceam haz de cum arata Joy (Bran / Hardy) in pantalonii short si cu t-shirtul fara nici o forma?

Ei bine sa o vedeti cum arata cand e imbracata dupa toate regulile artei: cu ceva care i se potriveste ca marime si ii sta bine ca culoare. Uitat-va si minunati-va de cate kilograme pare sa fi dat jos!

Pun doua din videourile lor, unul in care e in aceeasi tinuta ca in videourile din postarea trecuta si un alt video despre probarea unei rochii. Pare a fi cu totul si cu totul alta persoana.

Deci asa NU,

dar asa, DA!!!!!

As mai avea ceva de scris despre importanta tiparului de baza, dar incepe un film pe care vreau sa-l vad si cred ca voi si calca ceva materiale pe care le-am dat la apa si vreau sa le  bag in dulap, pana le vine randul.

P.S. Eu m-am abonat deja pe lista lor de YouTube si la fiecare film pe care il vad, apas pe butonul ca degetul mare ridicat in sus ("Super!"). V-as sfatui si pe voi sa faceti la fel, pentru ca merita aceasta recompensa. Nu numai pentru cata osteneala isi dau sa invete si pe altii, dar pentru ora vesela cu care ne delecteaza pe YouTube.

Probatul pantalonului - trucul cu linia flexibila sau cu o sîrma mai groasa

Stiu, e tarziu si e duminica seara... Trebuie sa ma pregatesc pentru saptamana de munca care incepe maine. Dar......
Dar am vazut doua filmute extrem de nostime si instructive. Nu stiu care parte primeaza, dar pe mine m-au distrat foarte mult cele doua doamne care l-au facut.

Ce fac ele puteti citi si pe un blog foarte interesant, pe care trebuie neaparat sa-l vizitati, Imaginea asta si inca una de mai jos sunt de acolo (dau acolo numele si adresa de pe web).

Cel mai mult mi-a placut ca vedetele de pe YouTube admira o carte pe care si eu am gasit-o foarte buna: FITTING AND PATTERN ALTERATION (A multi-Method Approach to the Art of Style Selection, Fitting, and Alteration) scrisa de Elizabeth Liechty, Judith Rasband si Della Pottberg-Steineckert.

Doua din cele trei nume ale autoarelor sunt absolut de nepronuntat  pentru americanii de toate zilele, asa cum si noi ne chinuim cu unele nume ale lor. Dar ce haz mai fac ele de ultimul nume de familie nemtesc....

Tipele sunt fara discutie o poezie. Si ca aparitie, pentru ca nu le lipsesc nici vestitii papuci Crocs si nici pantalonii short, care sunt atat de iubiti in America. In afara de asta imi aduc aminte de vestitii Stan si Bran (Laurel and Hardy). Ca si Stan si Bran cea mai mare si mai grasuta este cea care comanda (bossy type) si critica absolut tot ce face cealalta (ba nu deseneaza prea clar cu creionul, ba nu are lini care ii trebuie si inca multe alte pacate...).

Ca sa revin la metoda. Elizabeth Liechty zice intr-adevar in carte ca trebuie sa modifici tiparul in functie de forma corpului (crotch curve). In video se filmeaza putin si cateva pagini din carte.

In blogul de care ziceam mai sus se explica foarte bine cum trebuie sa corectezi tiparul ca sa se adapteze formei corpului tau (nici nu stiu cum se numeste crotch curve in romaneste; milostiviti-va si scrieti-mi la reactii, ca sa corectez).
Citisem deja si prin alte carti cum te poti ajuta la corectarea tiparului de pantaloni de o linie de plastic flexibila, care se foloseste la desenat si la quiltuit si poate si in alte scopuri, dar pe care eu nu le stiu sau care nu imi trec acum prin cap.
La noi se numeste 'centimetru flexibil de la Prym'.
Se folosesc la masurat trei elastice (de par sau din cele de birou) ca sa se marcheze trei puncte ale persoanei respective: talia in fata, adica unde se intretaie linia taliei cu linia rascroiturii pantalonului, acelasi lucru la talia din spate si apoi intre picioare, unde se coase spatele de fata. Arata doamnele in filmulet cum se face.

Scula. Dat fiind ca kestia de mai sus e de la Prym cred ca se gaseste si in Romania. Daca nu, incercati o sarma groasa de cupru, ceva care se si indoaie, dar si ramane in forma in care a fost indoita pe corp. Trebuie sa iesi din ea cu grija, ca sa nu se deformeze cand o scoti. Mai mult 'descaleci', dar nu o tragi in jos, ca sa nu se largeasca parte de sus.

Eu nu am incercat pana acum metoda asta, dar am de gand s-o aplic.

Interesant e al doilea video care iti arata cum sa marchezi linii ajutatoare (linia de la high hip/sold sus si perpendicular pe ea, linia verticala care trece prin punctul dintre picioare). Asa poti sa verifici tiparul si mai bine: nu numai lungimea rascroiturii ci si daca tiparul standard trebuie adancit sau nu.

Dupa ce te-ai masurat, trebuie sa arate asa:

Imaginea este de pe blogul Phat Cick Designs, unde neaparat sa va duceti.

Noapte buna!

Si acum doamnele vesele si sugubete:

1. Crotch Curve Adjustment with

2. Crotch Curve Tracing

Lipiciul in croitorie (exemple)

Vreau sa va arat cum folosesc lipiciul obisnuit (pentru copii, dar neaparat solubil in apa), in croitorie, cand am de asamblat materiale care se pot spala.

Dupa aceste poze in culori 'exotice' a venit momentul sa va povestesc cate ceva despre planseta mea de calcat (Masa de calcat? Cum ii zice la chestia asta plianta, Bella?) si sa va explic de ce am oroarea asta de husa violeta pe ea, desi imi da si mie din cand in cand dureri de cap.

Initial am avut o husa cu un strat argintiu pe ea, nu stiu din ce era facut, dar arata foarte metalic.
Era mult mai frumoasa, intre altele pentru ca argintiul este una din culorile mele preferate si nu distoneaza atat de groaznic cu restul mobilierului. Dar am citit pe un site, sau poate am vazut intr-un dvd, ca nu e buna. Cea mai mare problema era ca devenea electrostatica, datorita frecarii de la calcat pe ceva sintetic in combinatie cu acel strat argintiu metalic. Anumite materiale se 'lipeau' de suprafata de calcat si uneori aveam si mici socuri. Sunt f sensibila la chestii din astea.
Am inteles ca scapi de aceste probleme daca folosesti o husa de bumbac, nu cu teflon. Cea mai aratoasa pe care am gasit-o a fost asta, pe care o vedeti. Va imaginati cred ce ingrozitoare erau celelalte modele, daca husa asta era cea mai frumoasa!
Nu arata ea bine, dar m-a scapat de problemele electrostatice la calcat.
Si mai era ceva: am mai citit ca nu e bine sa ai o husa care iti izoleaza stratul de sub ce ai de calcat, pentru ca uneori aburul trebuie sa treaca prin material, nu sa ramana concentrata umezeala in stratul de jos, pana se evapora aburul din stratul superior. Pentru mine si argumentul asta a contat.
Am vazut de curand ca au scos acum si huse argintii, care cica ar lasa aburul sa treaca. Dar pentru mine e cam tarziu,  pentru ca sunt multumita de husa de bumbac. Cand voi dispera din cauza culorii, o voi schimba.

Un al doilea avertisment (repetat!) in legatura cu postarea asta - in afara de culoarea mov de care te dor ochii - este ca nu stiu sa fac poze noaptea sau cu blitzul. Nici macar nu am un aparat prost, adica e foarte bun pentru o ageamie ca minela nivelul la care sunt. Adica EU cred ca nu este prost, desi e mai vechi (Sony Cybershot, 12.1 megapixels - e prost, Cristina???). Dar nu stiu sa-l reglez. Ziua mai merge, insa seara e o durere... Va trebui maine sa mai fotografiez inca o data tshirtul ziua ca sa arate cat de cat prezentabil. Voi schimba atunci si pozele si acest text.
(sambata: am schimbat pozele cu poze facute ziua).

Acum revin la confectionarea t-shirtului, care de fapt nici nu ar fi meritat sa fie pozat. Este o incercare, o rasoleala facuta in graba, ca sa vad daca am desenat bine un tipar de t-shirt folosindu-ma de metoda germana de tipare a lui Müller & Fiul (Burda).  Am desenat si alterat tiparul de t-shirt obisnuit pe care l-am obtinut, un t-shirt cu pensa la bust, pe care am mutat-o jumatate in incretitura gatului si jumatate la subrat.

A iesit relativ bine, dar are custura in fata si nu ar fi trebuit sa o aibe. Cam stiu pe unde am gresit, dar cred ca Anca va vedea mai bine ce am facut prost. 
Mai am trei chestii de schimbat / perfectionat la tipar, dar pot spune ca e in mod evident mult mai bun decat unul comercial, pe care trebuie sa-l alterez schimband-i si lungimile si perimetrul bustului. Dar despre asta alta data.

Materialul este un cupon ieftin de jerseu foarte subtire. Cred ca e din viscoza si nu este prea elastic.  Probabil insa ca e de calitate mai buna decat am crezut eu cand l-am luat. Arata foarte matasos.

L-am asamblat in mare graba, ca ma interesa cum cade pe mine, si nu finisarea lui asa cum scrie la carte. Cu toate ca nu trebuie sa faceti ca mine, veti intelege avantajele lipiciului in croitorie foarte clar din ce va voi povesti mai jos.

Asamblarea am facut-o cu metoda bieului de la quiltuit.
L-am pus exact asa cum am explicat pe tutorialul Cum se pune bieul la quilt.
Adica intai am taiat tivul de la gat, pentru ca bieul vine exact de o parte si de alta a marginii fara tiv. Asta este de fapt unul din marele avantaje ale folosirii bieului pentru a finisa o haina. Fie de jur imprejur (fata, gatul, cealalta fata si apoi tot tivul), fie numai de la tiv peste fata si peste gat pana la celalalt colt al tivului cum am facut in jacheta albastra de jerseu de mai jos, unde am pus un bieu de bumbac (resturi de la quiltuit). NB si repet: Bieu taiat la 45 de grade, adica bieu adevarat!!!

Mai jos aveti un video cu aparatul cu care faci bieul. Aparatul e de la Clover, dar si Prym are unul la fel de bun, care dupa cate stiu se vinde si in Romania. Eu il folosesc foarte mult la croitorie.
Numai cand fac bieu dublu pentru quilt il fac fara acest aparat. Am mai scris despre punerea bieului: aici, unde folosesc acelasi bieu si aici, unde arat cum se pune.
Eu folosesc aparatul de la Clover (nu gaseam Prym in Olanda, cand am cumparat eu scula de la un magazin special de patchwork).

NB. La haine uneori nu-l indoi si la spate ca la quilt, ci il surfilez si il cos inca o data pe langa cusatura dintre cele doua materiale. Depinde de grosimea bieului sau a materialului folosit, daca il indoi sau nu.

Cum am asamblat t-shirtul cu ajutorul lipiciului, fara sa insailez sau sa folosesc bolduri.


1. Intai am cusut chiar langa linia de cusut/taiat, dar putin spre interior de-a lungul liniei curbe, ca sa intaresc linia si sa stabilizez materialul t-shirtului, care e pe bieu de-a lungul liniilor curbe ('stay stitching' ii zice in engleza). Cos adica la un fir sau doua spre interior si taila 1-2 fire spre exteriorul liniei de cusatura / marginea bieului. Asta pentru vreau sa imi ramana cusatura de stabilizare (stay stitching).

2. Primul bieu pe care l-am pus a fost la partea decolteului de la mijlocul fetei (unde e incretitura mai putin reusita). Cand am pus bieul asta era gata cusuta. Nu am inceput sa fac poze decat dupa ce am inceput sa pun bieul la platca. Dar sistemul este acelasi ca mai jos.

3. Punerea bieului cu lipici. Pentru asta am taiat tivul unde venea bieul. Am pus bieul pe masa calcat dublu, dos pe dos, asa cum va veni pe haina si l-am calcat, ca sa aflu unde este mijlocul care va coincide cu marginea de unde am taiat tivul. Am dat cu lipici pe dosul bieului si am pozitionat materialul peste jumatatea de jos a bieului in asa fel incat marginea taiata sa vina exact peste mijlocul liniei de mijloc al bieului (linia calcata cand l-am indoit).

 Am apasat cu grija materialul de bieul care era sub thist, ca sa se lipeasca de bieu.

Apoi am indoit si cealalta parte a bieului, modeland curba. Pentru asta e bine sa impingi jumatatea de sus a bieului, pe care vrei sa o lipesti, perpendicular peste taietura, ca niste raze, lasand cam cate 1 cm intre ele. Abia dupa aceea modelezi curbura. Si inca o data (scuze ca va bat la cap): numai bieul taiat la 45 de grade se poate modela la liniile curbe.

Apoi am calcat ca sa fixez materialele.

2. Dupa ce am terminat parte centala a fetei, am facut acelasi lucru pe platci, pe care le prinsesem intre timp de spate prin coaserea si finisarea umerilor. Pozele de mai jos arata dosul, fata si felul cum vine platca, dupa ce am pus bieul si l-am calcat.

3. Am cusut bieul la masina, dar numai cel de deasupra bustului, pentru ca celalalt a fost cusut numai dupa ce am unit platcile de fata. Altfel as fi avut doua cusaturi: una pe toata lungimea beiului si alta numai de la subrat la intersectia cu bieul fetei.

Asa arata dupa ce sunt calcate bieurile. Sunt exact unde trebuie sa fie si nu se deplaseaza la cusut. Nu ai nevoie nici de bolduri si nici de insailat si cosi la masina de parca ai avea un Pfaff sau o Bernina cu dublu transportor.

4. Acum pun platcile. Intai am verificat sa vad daca sunt egale ca lungime.

5. Dupa aceea am lipit cele doua parti (fata si spatele cu platcile) in acelasi fel. Adica am dat cu lipici pe dosul bieului de la subrat pana unde se intersecteaza cu platca si l-am calcat iar, ca sa fixez.

Mai jos se vede cum arata dupa ce l-am calcat si trebuia cusut la masina. 

6. Pe urma se pun manecile, fara sa se fi cusut fata de spate, lateral. Adica se coase numai capul manecii de fata si spate. Fiindca partile laterale nu sunt cusute, e mai simplu sa cosi capul manecii cand e plat si sa surfilezi cu masina overlock (serger). Poti sa faci acum si tivul de la maneci.

Ultimele cusaturi si finisari sunt cusaturile laterale, de sub brat - care se cos de la tivul manecii pana la marginea de la tivul de jos. Si apoi trebuie facut tivul de jos.  

Pe tshirtul asta am incercat si pastelurile de colorat pe textile pe care le-am cumparat de curand (pozate in Tentatiile chilipirurilor).

Am desenat mai mult cu mana libera, decat am copiat desenul, pentru ca vreau sa vad cum se fixeaza culoarea textila prin calcat si daca iese la spalat. Data viitoare cred ca voi sablona cu pastelul, dar asta numai daca ramane frumos pe material.

Ce as face altfel daca as fi facut un t-shirt dupa toate regulile artei (cat stiu eu)

- Nu as fi cusut bieul in felul acesta, ci as fi lipit numai partea de dedesubt (cum e pozitionat mai sus) de material si as fi cusut bieul ca la quilt, adica pe marginea indoiturii. As fi indoit bieul spre spate si as fi cusut bieul de dosul hainii de mana, ca sa nu se vada aceste fire de ata si pasii de masina pe bieu. Nu folosesc masina la finisari de beiu, pentru ca nu-mi place cum arata.

- Fireste ca nu as fi fost atat de lenesa sa nu schimb culoarea atei ca sa se asorteze cu bieul. Regula la alegerea atei in situatii ca aceasta este ca se coase cu ata de culoarea materialului care este deasupra (la aplicatii sau aici la bieul pus de mine). As fi cusut si bieul de t-shirt si fixarea bbeiului, daca nu as fi cusut de mana, cu aceeasi culoare: bleumarin.

 - Incretirea fetei este in mod evident un esec. Desi t-shirtul sta cam mototolit pe umeras si in realitate nu arata atat de rau, ramane o greseala. Am taiat tiparul ca sa mut pensa aiurea si fara cap.

In rest la tiparul asta de t-shirt mai am de facut urmatoarele imbunatatiri:
- trebuie sa mut rascroiala bratului mai spre interior (ceea ce nu puteti vedea, fiindca nu am facut poza cu t-shirtul pe mine; imi vine insa MULT mai bine decat t-shirtul de la Ottobre la rascroiala;
- trebuie sa largesc maneca la antebrat / exact sub brat, pentru ca nu am acei 2,5 cm minimum de surplus de purtat (wearing ease). Nici asta nu puteti vedea fara poza mea cu t-shirtul;
- si evident, incretitura nu-mi place si am sa mut pensa (aproape) de tot in platca.

Si inca ceva. Inainte de a coase un t-shirt sau o bluza, primul lucru pe care il faci dupa ce ai taiat piesele hainei este sa se stabilizezi gatul, umerii si tot ce se poate labarta in decursul confectionarii hainei (stay stitching). Eu am stabilizat intai umerii, apoi rascroitura bratului de care e lipita platca (linia de stabilizare mi-a servit si ca ghid de plasament al platcii) si partile curbe unde a urmat sa tai si sa pun bieul.

 La viitorul tshirt o sa fac tutorial. Insa nu va trebui sa mai dau atatea explicatii si detalii si o sa fie postarea mai scurta. Mai rezistati dupa atata trancaneala?!?

P.S. Dati click pe pozele cu bieul ca sa le mariti. Veti vedea mai bine despre ce e vorba.