Ultima pagina

TRANSLATOR

Se afișează postările cu eticheta surplus de design si de purtat. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta surplus de design si de purtat. Afișați toate postările

joi, 29 august 2013

Tiparele Burda si Butterick - diferente

Intr-o carte de Patti Palmer am citit ca tiparele americane sunt ceva mai largi peste piept decat tiparele de la Burda. Dadeau si diferentele in centimetri. 
In America se vorbeste despre 'European cut', adica despre tipare croite mai pe corp decat tiparele americane. N-ai zice ca este asa, daca te uiti la modelele din Vogue. 
Pentru americani este mai important ca haina sa fie comoda, pentru scoala europeana despre care vorbesc conteaza mai mult daca haina sta bine pe corp.


 [Burda. Ar fi trebuit probabil sa incretesc danteluta si jos.]

V-am mai spus deja ca ma intrebam daca si tiparele de copii sunt la fel.



O paranteza despre doua greseli pe care le-am facut la aceste rochite. 
Prima greseala. La gat am facut banda de bieu (bias) prea lata - 2 inches (5 cm) - la rochita bleu cu tiparul de la Butterick. Data viitoare voi taia si pentru acest tiparul un bieu de numai 4 cm (cum zice Burda).

A doua greseala a fost ca am intins (stretch) bieul inainte de a-l pune, cum am citit la Lynda Maynard. Probabil ca metoda ei este buna numai pentru bieuri foarte stramte, de matase, puse pe jerseu / knits. 
Aici am lucrat cu bumbac si nu trebuia. Trebuia sa pun bieul asa cum l-am taiat, ca sa nu se stranga dupa ce cos. Nu cercul din interior al gatului este cu pricina, ci marginea exterioara care se coase si care este prea mica si se strange.
Asa inveti din greselile proprii si voi din greselile mele.



Uitati-va unde am gresit: am intins / stretch bieul inainte de a-l aplica! 
Bieul din spate este cel taiat, cel de deasupra, mai stramt, este cel intins, pe care l-am folosit.

Dar acum sa lasam gatul asa cum este (cam prost facut) si sa evaluam cum pica modelul. 

Cele doua tipare sunt pentru aceeasi marime, fetite cu circumferinta pieptului de 53 cm. Marimea 80 europeana si XL americana, daca nu ma insel. Ma cam incurc in sistemul lor de marimi, asa ca ma orientez numai dupa circumferinta pieptului.

Concluzia este ca Burda este intr-adevar mai stramta peste piept decat Butterick, ceea ce inseamna ca Burda da mai putin adaus de lejeritate de design (design ease). 
Ambele rochite sunt insa OK, nu sunt stramte. Ba Butterick este chiar cam prea mare.



Buterick are insa explicatii mai clare, din care inveti mai bine decat din explicatiile de la Burda. In plus imi place mai mult modelul de la Butterick si cum iese finisat. Sa-mi caut in computer pozele din timpul coaserii si sa incerc sa fac tutorial pentru Cleo, explicand cum se poate adapta un corsaj de la un alt tipar pentru diferite marimi, adaugandu-i fustita si buzunarele. 
Modelul este superb si iese perfect.

P.S. Pentru Claudia Puisor si comentariul ei la poze. Jojo ("Drama Queen") este intr-adevar o mica diva



sâmbătă, 4 februarie 2012

Alegerea tiparului (inaltimea si surplusurile de purtat si de design)

Ca sa nu vitregesc croitoria si croitoresele incep o postare in pauza de cafeluta despre importanta transformarii tiparului, mai ales pentru 'petite' (inaltime mai mica decat standardul). Voi continua cu cum se controleaza daca gatul si umarul sunt potrivite pentru cea ce vrea sa foloseasca tiparul.
Scriu pentru incepatoare, deci multe lucruri sunt deja cunoscute celor cu experienta, care pot renunta sa citeasca mai departe.

Am sa scanez ca sa ilustrez ce spun din niste manuale Burda mai vechi. Cel mai vechi nu are nici macar data publicarii, cred ca este publicat inainte de 1970 (modelele si desenele sunt foarte à la 1960-70). Il folosesc si acum pentru ca pe vremea aceea moda era cu haine pe corp, adica exact modelele care pun probleme la probat.
Un sac care atarna pe tine este mai usor de probat. Desi tiparele de la MyLabel nu imi vin deloc, acest model de kimono larg este singurul care mi se potriveste si-l pot purta (pun toate pozele, inclusiv detalii despre punerea bieului de impodobire):

Inainte de a alege masura tiparului te masori si compari masurile cu cele standard folosite de Burda. Mai ales lungimea spatelui, lungimea umarului si latimea spatelui sunt foarte importante. Pieptul se poate ajusta, dupa cum am aratat deja in postarile despre Metoda Palmer & Pletsch.

Daca va uitati in pagina tehnica din revista Burda veti vedea ca sunt date masuri pentru doua tipuri de modele: modele cu inaltimea de 1,68 si modele cu inaltimea de 160 cm.
Una din diferentele importante este lungimea spatelui: pentru marimea normala la (42) gasesti 43 cm, iar pentru marimea corespunzatoare (21/ petite) gasesti 41. Diferenta este de 2 cm (remarcati ca latimea spatelui este aceeasi pentru ambele inaltimi: 37,5 cm).
Persoanele 'Petite' trebuie sa scoata diferenta de 2 cm din lungimea bluzei (spatele, fata si capul manecii) chiar inainte de a pune tiparul pe material si de a incepe sa taie. E mai simplu asta decat sa te trezesti cu niste cute oribile in fata, pe spate si pe capul manecii si sa nu stii ce sa faci sa scapi de ele.

Tipare pentru 'petite' pana la marimea 21 sunt usor de gasit in revistele Burda, dar pentru cele cu marimi mai mari decat 42 si mai mici ca inaltime-e mai greu. Burda are insa si o revista pentru marimile mari care apare de cateva ori pe an (4?), dar parca am inteles ca in Romania nu se gaseste, sau nu se gasea cand mi s-a spus mie asta. Dar nu-i bai pentru ca va voi arata cum zice Burda (VECHE!!!) sa scurtezi tiparele


Am uitat sa va mai spun inca ceva foarte, foarte, foarte important in legatura cu alegerea tiparului (nici nu stiu cati de 'foarte' sa mai adaug ca sa subliniez).  
In tipar sunt doua feluri de surplus (ease), care au fiecare functia lor specifica:
1.  'surplus de purtat', cel care iti permite sa poti purta cel mai stramt vesmant posibil si sa te poti misca in el (nu stiu cum se zice in romaneste, in engleza e 'minimum ease' sau 'wear ease') 

2. surplusul de design care da forma modelului: pe corp sau larg si cat de larg (design ease).

Regula importanta: In surplusul de design nu se intra, daca nu vrei sa distrugi modelul.
Surpusul de design nu trebuie folosit ca sa compensezi faptul ca tiparul iti e stramt. Daca faci asta, strici modelul. Am vazut pe cineva care facea croitorie si controla numai daca 'intra in tipar'; atunci  tiparul era bun, zicea ea. Daca faci asta vei arata ca un carnat impachetat, pentru ca unde iti este de fapt tiparul stramt iei din 'design ease', iar unde masurile se potrivesc iti ramane acest surplus asa cum a fost intentionat. Efectul este ca ce cosi nu va arata ca modelul din revista.
Nu revista este proasta, cum am citit pe Lucru de Mana, ci folosirea tiparului e gresita.


Toate manualele de croitorie in care se descrie cum sa folosesti tiparul de gata te sfatuiesc sa masori dimensiunile tale si sa le compari cu cele pentru masura pe vrei sa o folosesti. Vei sti cat ai de adaugat sau de scazut.
Vestea minunata este ca daca descoperi unde si cum difera corpul tau de modelul standard de la Burda, vei putea aplica mereu aceleasi modificari si vei sti mereu cum sa modifici tiparul pe hartie inainte de a croi.


Sa zicem ca largimea spatelui in tabelul din Burda este cu 1 cm mai mica sau mai mare decat a ta. Trebuie sa modifici tiparul adaugand sau scotand 1 cm, indiferent daca tiparul masurat pe largimea spatelui iti arata ca ai suficienta largime.
NB. Numai in cazul in care modelul este foarte larg, poti sa negi diferenta. Cu cat e mai stramt modelul, cu  atat e mai important sa modifici adaugand sau scazand, daca iti place modelul si vrei sa-l faci sa pice exact la fel.


Sa zicem, de exemplu, ca trebuie sa schimbi unghiul umarului, pentru ca tu ai umarul mai ridicat sau mai scazut decat umarul dintr-un tipar Burda de bluza clasica cu pensa sub brat sau la talie. Vei avea de facut mereu aceeasi schimbare pentru orice model Burda, pt ca unghiul umarului tau nu se schimba si nici cel al manechinului standard folosit pentru desenatul tiparelor Burda.

Gata, cafeluta si pauza s-au terminat. Pe curand.


Punerea bieului pe un model ca asta:
Bieul este dintr-un rest de material de quilt de Craciun. L-am pus cu lipici obisnuit (baton), ca sa-l pot plasa exact pe cusatura si sa imi ramana acolo unde trebuie. Metoda: Am pus  lipici pe cativa centimetri de bieu, apoi am rulat mijlocul bieului pe cusatura, cum se vede in bieul din stanga. Calci. Iar cativa centimetri, pana il pui exact unde vrei. Nu ai nevoie de ace de gamalie si nici de insailare, fiindca nu se mai misca, iar dupa ce e bluza gata, se spala.
Bieul e facut cu aparatul de la Clover, dar are si Prym si se vinde si in Romania, cred. Explicatiile sunt in aparat si e foarte usor de folosit, mai ales la bieul pe fir drept.