Ultima pagina

TRANSLATOR

Se afișează postările cu eticheta tivul. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta tivul. Afișați toate postările

marți, 3 martie 2015

Lenjerie: stiati ca se poate calca lycra? (lingerie: yes, you can steam press lycra)

Prietena mea cea mai buna din Olanda, romanca evident, Elena ot Perish, este plecata in vacanta in Antilele olandeze. Cand o sa se intoarca o voi primi cu un cadou care ii ca face placere. Chiloti, pe ii gasesti foarte comozi. In plus ii place modelul meu de baza, pe care il fac automat,  aproape cu ochii inchisi. -:)!. 
Culoarea pe care am ales-o pentru ea este culoarea caramel, foarte buna sub hainele de vara. 
Trei chiloti ei si doi mie, deci am trecut iar la confectionarea industriala.



Am vazut de curtand un dvd cu Angela Wolf, in care vorbeste despre tivul pe materiale cu poliester si arata cum prin calcarea cu abur (steam pressing) devine materialul mai putin dificil. M-am gandit ca aceasta informatie imi va fi de folos la cusutul lenjeriei si am incercat metoda ei. Cu mare succes.

Care este problema. Am invatat sa fac chiloti fara sa dau inca o cusatura (topstitching) acolo unde se uneste partea dintre picioare (crotch) cu fata sau cu spatele. Asa am invatat si asa am scris ca se face in tutorialul de pe blgul meu.



Nu se vede foarte bine, dar cusatura de care vorbesc este chiar deasupra semnaturii mele de blog.

Pe blogul lui Sigrid (care este absolut geniala in ceea ce priveste cusutul lenjeriei, adresa este data pe lista mea de bloguri) am vazut ca ea invatase sa mai coasa un zigzag in trei pasi peste cusaturile de care vorbesc (topstitching). 

De atunci chilotii mei arata altfel, dupa cum vedeti:



Fac aceasta cusatura decorativa, dar si practica, cu zigzagul in trei pasi dupa ce am cusut bucata dintre picioare (vezi tutorialul si mai jos).




(culoarea adevarata , caramel, dar putin mai inchisa decat in realitate)

Din nefericire, am aici cel putin 6 straturi de material: fata sau spatele si cele doua piese dintre picioare, crotch, din lycra si bumbac, plus tivurile fiecarui strat de material, indoite spre interior si peste care trebuie sa cos. 
Desi sunt taiate gradat (grading), tivurile raman groase si se coase mai greu peste ele.




Spatele pe dos, unde nu este dantela...




... si fata cu un strat de dantela in plus. Doua straturi de dantela de fapt: dantela si tivul de la dantela care nu se vede de pe fata.

De aceea am vrut neaparat sa vad daca Angela Wolf are dreptate si daca prin calcarea cu aburi (steam pressing) imi usurez munca.

Cum se face.
Se calca lycra cu fierul de calcat cu aburi, cu termostatul pus pe ' lana'. Flolositi mult abur....  
(Steam press the lycra with the wool setting on the iron, plenty of steam).



Secretul succesului este de fapt o unealta de lemn, care se foloseste in couture si care se numeste 'tailor clapper' (nu stiu numele romanesc). 

Arata asa (este chiar un clapper pe care il poseda Angela Wolf). Cred ca este din lemn de fag sau artar (maple), un lemn destul de tare, nu lenul cel mai ieftin folosit la constructii.




Dupa ce ai calcat, pui repede bucata de lemn peste tivul inca umed si cald si il lasi acolo, pana se raceste materialul.
Use a clapper and press the seam for approx. 30-60 seconds. 

Eu nu am de fapt chiar acest ' clapper', pentru ca am comandat din greseala de doua ori (cat de mare poate sa fie prostia omului?!?) o alta scula pentru calcat, care se foloseste la calcatul tivului, dar si ca ' clapper'.
Vedeti mai jos 'clapper'-ul pe care il folosesc eu, cumparat de la Nancy's Notions sau poate din alta parte. Nu mai stiu de unde.



(asa se tine peste cusatura, pana se raceste materialul 
dupa ce a fost calcat cu abur)

Nu am cusut inca chilotii cu zigzagul triplu (three steps zigzag), dar va garantez ca locul peste care voi coase este mult mai putin rigid, decat cum stiu din experientele trecute.



Aici gasiti un tutorail in care se arata cum se face un clapper
http://www.instructables.com/id/How-to-Make-a-Tailors-Clapper/

P.S. Clapperul se foloseste si in quiltuit, daca ai tivuri multiple, care pornesc din acelasi loc. Daca dai materialul la spalat (prewash) nu vei avea probleme la calcatul cu abur. Daca insa folosesti materiale care nu au fost date la apa (preshrinked), nu folositi metoda asta. 

duminică, 4 august 2013

Uneltele mele de croitorie (4)

A trecut multa vreme de cand nu am mai 'iesit' pe internet si decand am vizitat alte bloguri. Ma simt pe blogul meu ca in vizita in casa vecinului. Nici nu mai stiu ce am mai scris pana acum.

Am sa reiau acum seria despre uneltele mele preferate de croitorie, dar acum voi prezenta doua unelte practice pe care le gasim in magazinul de fierarie (piese pentru mecanici?!?) sau de papetarie.
Ma inclin in fata acelor femei destepte care au inventat metodele de mai jos.Ne-au usurat enorm viata a ne usura viata. Viata celor care fac croitorie.

1. WASHER 
Nu stiu cum se numeste scula asta in romaneste. In olandeza tot 'washer' se numeste. Cautand pe internet am gasit urmatoarele traduceri: 'salba, rondela, inel de siguranta'. Pe urma nici nu stiu prea bine la ce se folosesc, desi am o idee...

Dar stiu insa la ce le putem folosi noi: ca greutati, cu care tii tiparul pe material sa nu se miste din loc.



Am citit despre aceste scule (washer) si le-am vazut folosite de diferite somitati in croitorie, dar a trecut cam mult timp pana m-am hotarat sa intreb la un magazin de fierarie daca le au si ei.
Nici nu stiti cat mi-am batut capul sa-i explic vanzatorului ce vreau, pana mi-a trecut prin cap sa ii zic: "In englezeste se numeste washer". I s-a luminat fata: "Ah, pai spuneti asa, doamna, ca si la noi tot washer se numesc si avem de diferite marimi".

Am luat cel mai mare model pe care il avea, ca sa fie mai greu. Daca ar fi avut si mai mari si mai grele, pe acelea le-as fi luat.
Cred ca m-au costat vreo 0,50 Euro de bucata (ba poate chiar 0,25 Euro, dar am uitat). Oricum, mai mult de 5 euro nu am dat. Am luat 10 si am sa mai iau inca 10.

Sunt foarte practice, mai ales in doua situatii speciale:
1. cand incerci sa vezi cum se aranjeaza tiparul pe material, pentru ca e mai simplu cu aceste greutati decat sa tot pui si scoti acele de gamalie (pins) cand misti tiparele;
2. cand tai pe material mai solid, cum ar fi acest bumbac din poza (dar nu le-as folosi la taiat matase sau alte materiale asemanatoare!).



Am pus tiparele pe material cu cate 2-3 washer-e, dar dupa ce am hotarat ca plasarea este buna, am mutat cate 1 washer de pe alte tipare pe cel pe care taiam  in acel moment.
Dupa cum am mai spus, am nevoie de cel putin 4 la un tipar mai mic si de cam 6-8 la un tipar mare, daca vreau sa imi tina tiparul bine.

2. DOSARELE DE CARTON (Manilla Folder)

Si despre asta am citit de multe ori. Prima data am vazut la Louise Cutting si la Linda Lee. Ele vorbeau de fasii de ... Manilla ... si nu mai stiu ce .... cu care se marca tivul mai simplu.

Ce o fi "Manilla file folder' ma tot intrebam. Cu 'file folder' ma descurcam, dar cuvantul 'Manilla' ma deruta puternic. "Manilla folder" suna a ceva ce nu se gaseste pe toate drumurile, ci cu siguranta numai in America / Mekka noastra, a celor ce quiltuim si croim.

Ideea mi se parea insa grozava si planuiam ce sa fac, ca s-o aplic si eu. Ajunsesem la concluzia ca trebuie sa cumpar in America 'paterno' plastic, care e foaie de plastic mai rezistenta. Din paterno se taie formele pentru aplicatii, pentru ca poti sa calci cu fierul fierbinte pe el, fara sa se topeasca.
La noi in magazinul de quiltuit nu exista asa ceva.
Ma pregateam sufleteste sa fac comanda in America, cand... am inteles ca e vorba de cartonul copertilor de dosar.

Adica de un astfel de carton, cum ar fi cel de mai jos:



Din foaia rosie, care nu iese la apa si nu pateaza materialul!!!, am taiat doua fasii / sabloane / care reprezinta tivul pe care voiam sa-l fac la rochita lui Jojo: 1 inch tivul si 1/4 partea care se indoieste.

Deci formula ar fi asta:
A= 1 sablon de latimea tivului (oricat ai vrea sa fie de lat) = L [1 inch]
B = 1 sablon de latimea tivului PLUS cat vrei sa indoi = L + x [1 inch + 1/4 inch]

NB. B este deci mai lat decat A.

Intai calci folosind sablonul B (tiv + indoitura): 
* indoi tivul peste fasia B in asa fel incat sa ajunga marginea tivului exact peste marginea sablonului
* calci



 Apoi pui sablonul A cu latura lunga in cuta pe care ai calcat-o si indoi partea care va fi tivul mic:




Se calca si se coase tivul. Eu am folosit lipici, am calcat si am cusut la masina.

ADAUGARE (luni): Cartoanele TAB pe care le-am folosit eu sunt colorate inchis, dar nu iese vopseaua. Nici cand calc peste ele cu fier cu abur. Nu stiu cum sunt cele pe care le gasiti, asa ca as recomanda sa luati albe sau crem.


Aceasta metoda se poate aplica si la facutul tivurilor lungi pentru lenjeria de pat sau pentru o perdea care se poate calca. Incercati intai pe un colt de material, va rog.
Cum se face explic mai detaliat in postarea din aprilie Pentru Puisor: cum se coase un tiv drept lung pentru lenjeria de pat. Folosind sabloanele de carton nu trebuie sa mai desenati.

Sper ca v-au interesat aceste metode practice si foarte ieftine care imi simplifica mult munca.

Am terminat o rochita bleu pentru Jojo, cea pe care o vedeti mai sus. Mai bine zis dosul rochitei

De fapt am mai facut una si pentru Dodo, roz, Nu a iesit la fel de bine ca asta bleu, pentru ca am urmat orbeste metoda de la Butterick, si nu metodele mele, stranse de peste tot, care sunt mai bune.

Am facut deja tutorial cu finisarea. Mai am de facut doar poza finala, dupa spalat si pe urma ii dau drumul/

Proiectul urmator este o rochita de la Burda, pentru aceeasi marime ca cea de la Butterick. Vreau sa vad daca tiparele Burda sunt intr-adevar mai putin largi peste piept decat cele din America.

DODO si JOJO
Nepotelele mele cresc si seamana din ce in ce mai putin una cu alta. Jojo are nu numai temperamenul, dar si pielea de roman. Rezista mai bine la soare si la caldura, nu are piele de nordica ca Dodo.
In plus este mult mai neastamparata. Imi da toata casa peste cap cand vin in vizita. Tatal ei zice ca este politia care controleaza daca dulapurile din bucataria mea sunt curate.


Sora ei este mai cuminte si nu se dezlipeste de mama ei.

joi, 2 februarie 2012

Cum se face tivul pe matase sau pe materiale foarte subtiri


Am de gand sa tivesc o esarfa de matase si pentru asta mi-am scos din biblioteca un dvd cu Louise Cutting in care explica cum trebuie sa faci. Apoi mi-am adus aminte ca imi e mai simplu sa caut in revistele Threads pe care le am si abia dupa aceea ca unele articole importante sunt rezumate pe situl lor. Si acest articol este pus pe site.
Am mai aplicat metoda ei cu mare succes si inainte, dupa cum vedeti in pozele de mai jos. Asa ca stiu despre ce vorbesc si bag mana in foc ca va invat ceva foarte util - daca nu stiati deja!
(Fata acestei fuste este in culoarea mai inchisa si dosul in cea mai deschisa. Tivul vazut pe dos....)
(... si acum  pe fata. Tivul are exact 3 mm).
Sunt tivurile la doua fuste, cea de mai sus e dintr-un material care imita crepdesinul (crêpe de Chine) si cealalta  dintr-o matase chinezeasca foarte subtire. Nu atat de subtire ca o captuseala de acetat sau matase, dar oricum... subtire. Trebuie sa va mai spun ca tivul de la fusta de matase e facut primul, cand nu eram atat de priceputa. Dupa cum se si vede.

Tivurile la voaluri si matasuri subtiri sau imitatii de matase trebuie sa fie foarte fine, dar si rezistente in acelasi timp. Ma enerveaza peste masura cand sunt cusute cu pasi mari, cu o singura cusatura si aproape de tiv si incep sa se destrame dupa ceva purtat.
Astfel de tivuri se pot face (1) cu mana, ruland materialul si cusandu-l invizibil. Asta daca vrei sa faci 'couture', croitorie ca la casele mari de moda.
Se pot face (2) cu masina overlock (serger) micsorand tensiunile firelor cu care surfilezi atat de mult, incat materialul se strange, adica se se ruleaza de la sine.
Si slava Domnului! se pot coase si (3) la masina de cusut.
(Vazut pe dos - se vad mai multe cusaturi fiindca am mai indoit o data, materialul fiind atat de subtire..._
(... si pe fata)

Din comoditate, ca sa nu fac poze si sa le incarc, voi folosi tutorialul Louisei Cutting despre cum se face acest tiv pe care il gasiti aici pe situl de la Threads. Acest fel de tiv se numeste in engleza 'baby hem' sau 'narrow hem'.
Un tutorial puteti gasi si aici:
http://blog.a-common-thread.com/2009/09/baby-hem-is-my-new-best-friend-tutorial.html

Gasesc insa ca cel facut de Louise Cutting pentru Threads este mult mai bun. Se vede cine e maestru la croitorie si cine e amator.
De ce spun asta. Pentru ca Louise Cutting incepe cu o cusatura in plus, exact pe linia pe care indoi marginea si in acelasi timp stabilizezi tivul - o etapa peste care doamna sau domnisoara de pe blogul numit o sare. La materialele la care faci acest tiv pe firul drept poate nu este atat de important, dar daca ai de facut un tiv la o fusta clos de matase ai sa vezi cat de ajuta sa calci bine in forma, fara sa ti se faca cretisori sau mici pense pe tiv, cand il indoi. Numai asa vei avea o linie clara si frumos curba, daca ai marcat unde indoi materialul cusand si folosesti cusatura ca ghid pentru indoire.
Eu folosesc numai pozele si traduc in romaneste textul facut public pe situl de la Threads. Nu am nici o alta intentie decat de a populariza Threads.

1. Aveti nevoie de o masina de cusut care coase drept, de preferinta ceva din zestrea bunicii, o masina care nu coase zigzag si nu are acea deschizatura mai larga, ca sa permita acului sa se miste de la drapta la stanga. Dar orice masina e buna si daca nu aveti placuta si piciorusul de care zice Louise Cutting pe site si vedeti ca acul impinge materialul foarte subtire in gaura pe unde se vad zimtisorii, puneti materialul pe resturi de foita de desenat tipare sau pe orice alta foita f subtire pe care o aveti si coaseti peste foita si material in acelasi timp. Deoarece trebuie sa folositi un pas de cust foarte mic (1.5), hartia se va perfora si desprinde f. usor.
Pasul cusaturii este de 1.5 mm (deci f. f. mic), acele de marimea 75 si ata care se potriveste materialului. Ea zie bumbac 100% dar eu am folosit ata cu care am cusut.

2. Marcati unde vreti tivul finisat si de acolo lasati un tiv de 3/4 inch (1,90 cm = as zice 2 cm). Acum veti incepe sa coaseti pornind de la marginea taiata a tivului, deci marcajul tivului finisat nu se va mai folosi de acum inainte. Serveste numai ca linie de ghidare.

3. De acolo masurati 1,75 cm [5/8 inch, adica 1,60 cm, hai 1,75 cm, ca tot am pus ceva la convertirea celor 3/4"]. Marcati o linie daca nu aveti un piciorus sau o linie pe masina care sa va indice distanta asta.
Americancele cos din ochi, dar eu nu sunt in stare de asa ceva, asa ca mereu imi marchez linii.
Coaseti pe linia asta de jur imprejur sau cat va fi tivul de lung.
NB. Eu nu am cusut peste, am cusut chiar deasupra primei cusaturi, ca mi s-a parut ca gauresc prea tare matasea in acelasi loc. Daca materialul este mai solid - microfibre - cosi si PESTE cusatura anterioara.

4. Calcati tivul spre dos ca in poza RS (right side) este fata, WS (wrong side) este dosul. Cand calcati indoiti in asa fel incat cusatura sa nu fie exact pe muchea calcaturii, ci o idee mai spre dos, cum se vede in poza de mai jos cusatura acolo unde calca cu fierul de calcat.
Asta ca sa nu se vada cand va mai fi intoarsa inca o data.
5. Mai coaseti inca o data pe dos, exact peste prima cusatura (deci f.f. aproape de margine).

6. Calcati iar.

7. Apoi taiati tivul la [1/16 inch = cam 2 mm). Cat va permite materialul. Cu cat lasati mai mult de 2 mm cu atat iese tivul mai lat. Louise Cutting foloseste o foarfeca speciala (foarfeca duck billed appliqué), ca sa nu taie materialul de jos. Atentie la taiat, daca aveti o foarfeca ascutita, taiati f.f. incet. Nu va grabiti.

8. Indoiti tivul inca o data spre dos. Calcati, de preferinta sub carpa umezita, daca va permite materialul. Daca nu...

9. Mai coaseti inca o data asa cum scrie la punctul 5.

10. Calcati pe ambele parti.

Articolul se numeste 'Tiv ingust ingreunat cu ata', pentru ca tot cusand si indoit in tiv sunt 3 cusaturi, fiecare cu doua fire: unul de la suveica si unul de la ata care trece prin ac.
Dupa Louise Cutting tivul atat de mic si pe material foarte subtire atarna mai frumos.
Eu folosesc numai aceasta metoda la orice haina sau esarfa din materiale subtiri, care au nevoie de un astfel de tiv. Este in primul rand mult mai rezistent decat cel rulat cu mana sau facut cu piciorusul special pt. tiv rulat si cusaturile interioare il stabilizeaza.
Iar prima cusatura este primordiala daca vrei sa faci un astfel de tiv la ceva taiat pe bieu (cum ar fi ceva clos). Sa nu cumva sa incercati sa calcati curba fara cusatura. Mai am un tutorial pe dvd despre tivul pe curba. Sa il caut si fac o parte a doua.
Sper ca v-a interesat. Noapte buna!

P.S. Va sfatuiesc sa dati click pe poze ca sa le mariti. Se vede mai bine cum e facut. Mai ales la fusta de matase se vede de cate ori am intors-o fiindca era atat de subtire. Si cu toate astea pe fata se vede numai o singura cusatura.