Tutorial tricotaj - incheierea cu acul de cusut (pentru Geo)

Am ajuns si la intrebarea ta, Geo, despre cum se incheie cu acul.

E o tehnica de incheiere (bind off, intr-adevar) care se foloseste la incheierea elasticului 1/1 (1 ochi pe fata, 1 ochi pe dos; 1 knit / 1 purl; une maille endr. / une maille envers). 
Mai e si o varianta pentru incheierea elasticului 2/2, dar intai tehnica pentru 1/1, pe care o folosesc mai mult, pentru ca eu prefer sa tricotez cu elasticul 1/1.

Prima data am citit despre tehnica asta in revista de lucru Anna din Germania, care pe vremea aceea nici macar nu era tradusa in alte limbi. Avea fise de explicatii pentru diferite tehnici de lucru de mana, pe care le pastram intr-un clasor (ringband). Nu mai stiu unde am pus acum fisa respectiva, care era mai simpla si mai clara decat ce citesc in cartea Vogue si in niste fise frantuzesti.

Am sa incerc sa-ti explic cu poze pas cu pas, facute in timp ce incheiam o jachetica pentru Jojo.

1. Dupa ce termini de tricotat trebuie sa lasi un fir ceva mai lung decat de 3x latimea partii pe care trebuie sa o inchei. Se zice de 3 x, dar nu te zgarci la lana si lasa ceva mai mult. Cma 5-7 cm.

2. Ai nevoie de un ac de cusut tapiserii, fara varf ascutit, ca sa poata trece prin gaurile de la tricotaj, dar nu si prin firul de lana. Nu trebuie sa despici firul cu care ai tricotat, trecand prin el cu varful unui ac ascutit.

3. Tehnica in sine.

* Incepi prin a baga acul in ochiul pe fata (knit, endroit) ca in poza.

* Te intorci cu acul ca sa prinzi si ochiul pe dos (purl, envers) anterior. 

De fapt tehnica se bazeaza pe faptul ca vei coase prin fiecare ochi de doua ori, ca sa se formeze V-urile care se vad in partea finisata.

 Tragi firul, dar lasi deocamdata cele doua ochiuri prin care ai cusut pe andrea.

* Acum bagi acul in urmatorul ochi pe dos [purl, endroit] de pe andrea (il infigi din fata in spate)

 [Nu se vede prea bine in aceasta poza. Ai zice ca bag acul in ochiul de dedesubt. 

Nu. In ochiul pe care il ai pe andrea.]

* Ai acum ultimele trei ochiuri de pe andrea unite cu acul. Atentie! Nu trebuie sa tragi de fir, ci sa il lasi mai lejer. Am sa iti spun mai jos cand va trebui sa strangi, tragand de lana. Daca o faci acum, iti va fi greu sa cosi prin punctul urmator.

[Din nefericire nici aceasta poza nu este forte clara, pentru ca nu se vede ca firul acului nu iese 

dintre ultimele doua ochiuri, ci din spatele ochiului ultim, care e pe dos.]

* Lasi numai ultimele doua ochiuri sa cada de pe andrea. Nu iti ramane decat ultimul ochi (pe dos / purl, endroit) pe andrea.

 [Vedeti cat de larg las lana, pentru ca sa pot gasi ultimul ochi pe fata, 

adica al doilea ochi pe care l-am lasat sa cada de pe andrea, si sa trec firul de lana prin el.]

* Dupa ce l-am gasit, trec acul prin ultimul ochi pe fata, care nu mai e pe andrea...

... si apoi prim primul ochi pe fata de pe andrea.

Cand nu gasesti direct ochiul pe fata prin care trebuie sa treaca acul, tragi putin de fir, ca sa separi ochiurile, ca in poza de mai sus.

Aici mi-a fost usor sa-l gasesc si nu a fost nevoie sa largesc prea mult cusatura din ultimile doua ochiuri.

* Abia acum trag de fir ca sa se formeze punctul definitiv si sa am aceeasi tensiune ca in ochiurile incheiate anterior.

*  Repetati de aici inainte aceeasi pasi ca mai sus.

NB. Multa atentie la prinderea ochiului pe fata, pe care il lasi sa cada de pe andrea. Trebuie sa arate exact asa. Este chiar ultimul ochi lucrat inainte de a incheia, nu cel de sub el. 
Daca treci acul printr-un ochi dintr-un rand de mai jos, vei obtine gauri / spatii intre ochiurile incheiate. Probabil ca trebuei sa gresiti si voi macar o data ca sa intelegeti de ce spun asta.

[Cu ocazia asta poti vedea si dosul quiltului hawaian de pe pat, quiltuit de mana; acum l-as quiltui la masina de cusut]

]

Inainte de a termina, Geo, vreau sa-ti spun ca am vazut blogul tau si mi-a placut.
Ma incanta ideea ca urmezi un curs cu Susan Khalje, care este una din preferatele mele. Am si eu asta in plan. Nu am urmat decat un singur curs, cu Angela Wolff. In rest, stiu mai mult din carti si dvd-uri.

Cred ca suntem gand la gand cu bucurie in ceeea ce priveste ideea ca investitiile in cunostinte tehnice se vor dovedi mai mult decat utile pe parcurs, pentru ca inveti sa 'citesti' tiparul, daca cumva nu intelegi explicatiile din revista.

O recomandare special pentru tine. Daca dai cumva de cartea ei despre in, cumpar-o, pentru ca are o gramada de informatii tehnice.

O poti lua de la Threads. Ca e-book si e mai simplu de cumparat si mai ieftina (nu ai cheltuieli de trimitere). Daca astepti si urmaresti cand reduc preturile (sells), o gasesti si mai ieftin decat in restul anului. Sau o poti lua de ocazie de pe Amazon, daca ai grija sa o iei in stare foarte bune.

Pe mine m-a entuziasmat atat de mult cartea ei, ca dupa ce am luat e-book, am comandat si cartea paper back. E o carte de referinta, pe care o consult mereu (multe tehnici si foarte bine explicate). Nu trebuie sa-ti mai spun asta tie, care ai facut deja cunostinta cu ea.

Un weekend frumos.

Tiparele Burda (II)

Si fiindca tot am pomenit de articolul 'Fitting Knits' (probatul materialului de jerseu) din revista Threads oct.-nov. 2010 si de un DVD al lui Connie Crawford ('Custom Fitting and Trueing DVD) as mai avea de mentionat ceva ce Burda face perfect! In DVD Connie spune ca inainte de a incepe sa lucrezi cu un tipar trebuie sa te uiti daca este echilibrat '(in balance'), adica daca de tine seama de urmatoarele 3 puncte, legate de caracteristicile corpului uman.

1. Lungimea rascroiturii manecii in spate este mai lunga decat lungimea rascroiturii manecii in fata, indiferent de cat de mare sau cat de mic ai bustul. Masurati si o sa vedeti ca asa este. Marimea bustului nu conteaza, pt ca masori pe langa bust, nu peste bust. Despre asta am scris in Tipare Burda (I).


2. Partea din grosimea bustului peste fata (largimea bustului in fata) este intotdeauna mai mare decat restul din largimea totala a bustului (largimea spatelul pe linia de sub brat). Numai la barbati este poate altfel. Oricat de mic ai avea bustul, protuberantele sanilor schimba raportul de 'juma-juma' dintre fata si spate.


3. Marginile laterale ale fetei si spatelui trebuei sa fie IDENTICE si sa fie in acelasi unghi fata de firul drept al tivului folosit pe tipar.

Un tipar in care fata si spatele au aceeasi largime iti va da batai de cap. Chiar daca este vorba de un tipar 'oversized' adica extrem de larg, tot ti se pune largime in spate de care nu ai nevoie, daca fata si spatele sunt la fel de largi.

Dar acum verificarea punctelor 2 si 3 pe tipare Burda, ceea ce dovedeste inca o data superioritatea lor.

In croitorie este foarte important cum pica (se drapeaza) materialul pe corp. De aceea ai linia 'sensul firului', de care trebuie sa tii seama. Bluza sau jacheta trebuie sa pice drept peste corp si asta ramane valabil si pentru sensul firului in raport cu cusaturile laterale de sub brat.
Trebuie sa vizualizati materialul ca picand drept de sus si sub brat, fara ca directia sensului firului drept sa fie schimbata (tivul lateral e sucit sau vazut de pe dinafara nu pica drept pe verticala). Vazute din aceasta perspectiva, cusaturile laterale formeaza de fapt un fel de pensa care merge de sub brat pana la tiv. O pensa care nu se formeaza in mijlocul unei piese de tipar, ci prin coaserea a  doua piese (fata si spatele).
Ca la orice pensa cele doua laturi trebuie sa fie egale si in aceeasi pozitie fata de firul drept al materialului de la care porniti la plasarea tiparului.
Ca o haina sa pice bine pe tine si sa nu se strambe linia dreapta a firului partile laterale ale fetii si spatelui trebuie deci sa aibe linii de cusatura IDENTICE. Asta numeste Connie 'balansarea cusaturilor laterale'. Daca tiparul nu este construit asa (unele tipare americane sau alte tipare mediocre), marginile laterale de la fata si spate trebuiesc in orice caz 'balansate' dupa metoda pe care o arat mai jos.
Balansarea (verificarea) mai trebuie facuta si in cazul in care ai alterat tiparul sa ti se potriveasca.

Cum se face va demonstrez folosind un tipar de la Burda.

Pentru asta ai nevoie de un tipar al fetei fara pensa sub brat. Daca are pensa sub brat o inchizi provizoriu,  deschizand o pensa la gat sau pe umar. 

Dupa ce termini de comparat sau de balansat marginile, o inchizi din nou.

Am taiat tiparul pe marginile cele mai mari, fiindca la un tipar cu mai multe marimi nu conteaza care din marimi este folosita, marginile la alte marimi sunt in acelasi raport. [Observatie. Eu nu tai niciodata tiparele din plic cumparate pt marimea mea; le copiez pe foita ca sa le folosesc. Poate slabesc sau ma ingras sau le mai folosesc si pentru altcineva].

Acelasi lucru am facut la MyLabel, dar am deschis pensa nu la gat ci pe umar. Nu conteaza, numai marginea laterala sa nu aibe pensa.

1. Intinzi tiparul spatelui pe masa spatele pe masa, daca ai ceva in care poti infige un ac, cum sunt cartoanele care se folosesc in USA drept 'cutting table'/ masa de taiat. Daca nu ai asa ceva sau nu poti infige un ac pe masa, intinde tiparul pe pat.

2. Asezi tiparul fetei peste el in asa fel incat punctul de sub brat sa coincida. Daca ai un tipar in care sunt lasate si tivurile (asa cum sunt tiparele americane si unele tipare de la Burda in plic) infigi un bold prin ambele puncte.

3. Pivotezi tiparul din fata in asa fel incat marginea fetei sa fie paralela cu marginea spatelui (adica sensul firului din tipar sa fie EXACT in aceeasi directie!).

Cu ocazia asta verifici daca fata este mai mare peste bust decat spatele, asa cum trebuie sa fie. 

La Burda se vede clar ca fata e mai larga:

La MyLabel - nu. Si se mai vede clar ca daca pun mijlocul fetei sa fie paralel cu mijlocul spatelui nu voi mai avea margini laterale identice.  Si se mai vede in plus ca fata (cea de sus, cu pensa pe umar deschisa) nu e mai larga decat spatele, ci mai stramta peste bust - ceea ce este o crima capitala in constructia de tipare!!!

4. Marginile trebuie sa fie IDENTICE (numai asa obtii acea 'pensa' de care scriam mai sus si bluza sau jacheta nu se va suci pe tine cand o porti - 'twisting' cum zice Connie).
La Burda este asa cum trebuie. Am fotografiat cu un creion bagat intre tipare, ca sa se vada. Altfel nici n-ai fi putut vedea ca sunt doua margini una peste alta.

5. Daca nu sunt, atunci desenezi o linie EXACT (ultima oara cand mai folosesc cuvantul!) la mijloc. Ceea ce inseamna ca partea care e mai mare se va micsora pana la acea linie, iar partea care este mai mica se va largi tot pana la linia noua. La una tai, la alta adaugi hartie si copiezi linia din nou.

Am verificat intai cele spuse de Connie pe un tipar MyLabel facut pt mine. Groaznic! MyLabel foloseste un macro din Müller & Fiul, dar numai pt persoane cu bust B. Daca ai sani mari ai o problema imensa cu acest software, care iti imparte grosimea bustului exact in 2 si iti face un spate enorm si o cusatura laterala care trage spre fata si se curbeaza apoi spre mijlocul soldului. Si costa atat de mult!
Pentru ca nu intelegeam de ce e asa si simteam intuitiv ca nu poate fi corect, m-am pus pe studiat sisteme de facut tipare. Dupa cum zicea proful de mate din liceu 'Fiecare sut in fund (deci si cel dela MyLabel) e un pas inainte'.
Asa am scos de la naftalina manualele de facut tipare si am invatat sa fac tipare pe computer. Si am verificat - controland punctele de mai sus - daca tiparele Burda au acelasi pacat. Nu-l au.
Corespund din toate punctele de vedere la ceea ce scriu Connie Crawford si Marcy Tilton (am mai citit in mai multe carti, dar nu mai stiu precis unde).

Asa ca doamnelor si domnisoarelor morala este: sa ne consideram fericite cu tiparele Burda. Chiar daca unele tipare din USA arata mai bine, asta nu e o garantie ca sunt si bine facute. Nu tot ce zboara se manaca, zice ciobanul din Carpati. Si are dreptate.

T-shirt din revista OTTOBRE, 2007/2 (I)

Pe diferite bloguri am citit despre excelentele tipare din revista finlandeza OTTOBRE, care foloseste cam acelasi fel de facut tipare ca si Burda. Am comandat cele doua numere din trecut care par sa contina un tipar nemaipomenit si mirobolant si superkalifragilistic de bun si acum folosesc ziua libera de azi ca sa vad si eu ce grozavie este.

Revista arata destul de rau, adica nu are modele aratoase si sofisticate. Sunt cu totul si cu totul altfel decat doamnele si domnisoarele pe care le vezi in Burda sau in Vogue. Sunt mai grase si arata foarte provincial. Din cauza asta nu am cumparat pana acum revista, de cate ori am vazut-o prin chioscurile de aici.
Inca tanara asta este nemaipomenit de bine, fata de altele.
M-au convins americancele si australiencele...

Care sunt modelele din Ottobre, numarul de care vorbesc.
Eu fac modelul incretit la gat (4), dar cu maneca dreapta, lunga, nu cea scurta, bufanta.

Am comandat prin situl lor http://www.ottobredesign.com/subscription/single.php
revista (2007/2), care  de fapt nu m-a costat mult mai mult decat o Burda-doua. Dat fiind ca numarul este vechi, din rezerva lor, e normal sa fie mai scump decat un numar nou.

Partea buna este ca au cateva modele de tshirturi (decolteu mai mare sau mai mic, gat in V sau pensa mutata sub gat, ca incretire) si maneci (scurta. trei sferturi, bufanta) pe care le poti combina. Deci cred ca pot spune ca nu am aruncat banii de pomana.

Am ales masura 42 la gat si am trecut treptat spre 46 / 48 la bust si umar. Ar trebui sa fac acum poze...

Folosesc pentru aceasta incercare un material din jerseu, cumparat la un magazin care vinde cu toptanul si deci ieftin. Asta pt ca am invatat de pe blogurile pe care le citesc si din cartile americane ca e bine sa incerci pe ceva prost, ca sa nu-ti para rau ca ai stricat materialul de pomana. Mai bine arunci un tipar si ceva material de trei parale, decat un material scump si bun.

Trebuie sa spun ca pana acum - nu am pus inca manecile!!! - nu am gasit nimic de carcotit. Totul este exact cum am citit. Tiparul este foarte bun. Daca si manecile sunt perfecte, atunci mi-a pus Dumnezeu mana in cap, pt ca imi voi realiza visul cel mai mare si anume sa am un tipar de baza pe care sa-l pot folosi mereu, chiar daca il voi adapta dupa modele din Burda sau vazute prin alte parti.
Si despre asta va trebui sa scriu, cum sa controlezi tiparele noi, folosind un tipar de care stii sigur ca ti se potriveste bine. Atatea subiecte interesante, pe care le-am rumegat ani de zile si despre care am cautat informatii peste tot sa pricep despre ce e vorba.

Folosesc metoda de coasere a t-shirtului a lui Marcy Tilton (marea regina a t-shirturilor in America si pe drept cuvant). Revin cu tutorial pas cu pas si poze cand am sa fac un tshirt bun, cu material mai frumos si stiu ca pe ce scriu se poate baza orcine.

Am acum insa nevoie sa pun bentita de la gat sa vad cum iese. Pentru asta voi folosi tutorialul de la revista Threads (la care de fapt sunt abonata, dar nu am in numerele pe care le am si apoi imi e mai simplu sa ma uit la filmulet ca sa imi aduc aminte de ce am de facut).
Si fiindca tot am acest blog, il voi folosi si ca biblioteca de gasit repede in viitor informatii stranse de mine, pentru uz personal. Drept care caut videoul de la Threads si il pun aici sa-l gasesc mereu repede. Uite-l si inca unul despre pusul colului rulat.

Threads Magazine Video a-neckline-binding-for-knits

Threads Magazine Video punerea unui col (turtleneck)

P.S. Am zis ceva gresit: vad ca numarul vechi din Ottobre nu e mai scump sau la fel de scump ca cel nou (in jur de 8-9 euro), pentru ca finlandezii cer pretul vechi, de 6,90 euro. Cred ca altii ar fi cerut bani mai multi, pe principiul: vrei ceva neaparat, atunci scoate punga si plateste. Bravo lor.