Stiti ce inseamna 'stuffocation'? Este un cuvant in limba engleza pe care l-am auzit prima oara acum o saptamana intr-un program cu trend watchers. Se pare ca este inventat in Anglia si desemneaza situatia in care ne aflam acum: sufocati de boarfele pe care le acumulam, pentru ca ni le baga reclamele pe gat.
[Camera mea de dormit cu toate lucrurile care trebuies depozitate pe timpul refacerii baii: masina de spalat si lucrurile din camerele unde sunt depozitate acum materiale de constructii. Nu este mereu asa, dar e o imagine buna a conceptului 'stuffocation'].
'Stuffocation' vine de la 'stuff' (lucruri, boarfe) si de la 'suffocation' (sufocare), combinate intr-un singur cuvant. Nu stiu cum s-ar traduce in romaneste.
In olandeza un om cu simt al limbii a gasit un echivalent: 'ver + spullen' ('ver' prefix verbal care desemneaza excesul + 'spullen', traducerea de la 'stuff'). Presupun ca si alte limbi germanice s-ar putea traduce in mod asemanator.
Nu e nevoie sa afli de la un trend watcher ca ne aflam acum intr-o faza de consumism extrem, care nu poate tine asa la nesfarsit. Nu vorbesc in primul rand de lucrurile marunte, cum ar fi hainele, ci mai ales de produsele electronice. Ma intreb unde se duc acele computere si telefoane si alte aparate pe care le schimbam, pentru ca au aparut altele si mai performante.
Este foarte greu sa te debarasezi de computerul sau televizorul vechi, daca vrei sa iei unul nou.
Se pare ca in viitor lumea va fi mai atenta la ce cumpara si la cat cumpara. Este foarte probabil ca vom produce din ce in ce mai multe obiecte de care vem nevoie in viata de toate zilele,de la haine pana la alimente, in loc sa le cumparam de-a gata. Ma intreb insa ce vom face cu aparatele electronice, acum cand laptopurile inlocuiesc din ce in ce mai mult computerele.
In anii 80 femeile lucrau foarte mult: coseau, brodau, teseau, torceau. Era o renastere colosala a ocupatiilor de acest gen. Daca te uiti in colectia revistei THREADS din acei ani, observi ca se consacra in egala masura spatiu pentru tricotat, brodat, tesut si croitorie. Incetul cu incetul tot ce nu este croitorie si activitati periferice legate de croitorie (embellishment) a disparut.
Au disparut cam de peste tot si magazinele de stofe bune si de lana de tricotat. Erau pe vremuri chiar si magazine speciale pentru cumparat lana sau matase de tors.
Eu am cumparat candva chiar in Groningen lana alpaca din Peru de cea mai buna calitate ca sa o torc. Ceea ce am si facut. Cu fus adus din Romania, cumparat de fratele meu la obor in Ploiesti, asa cum invatasem in sat la bunica mea dinspre mama (Naieni, judetul Buzau). Am si tesut cu lana toarsa de mine.
Dar de ce ai mai lucra sau coase cand la solduri (reduceri / sales) gasesti bluze sau tricouri din China la 5 euro. E adevarat ca arata prost pe tine sau dupa ce le-ai spalat o data, dar pe cine intereseaza asta?
Slava Domnului au aparut cheltuieli de transport neprevazute acum 10 ani, legate de transportul din alte continente in Europa si cei ce importa incep sa faca altfel de socoteli. Scumpirea combustibilului pentru avion si prin asta a pretului obiectului importat are ca efect cresterea cererii pentru obiecte produse aici, mai aproape. Nu am nici-o lacrima de regret pentru faptul ca nu se vor mai aduce atatea fructe de peste mari si tari. Sunt necoapte cand se incarca in avion si se coceau in mod artificial in frigiderele din magazin.
Spune si fiul meu, care a lucrat pentru Doctori fara frontiere (Médicins sans Frontières / MSF): "nu se gaseste pe aici mango atat de bun ca in Bangladesh, acolo trebuie sa il mananci; astia sunt o porcarie".
In septembrie mi se face dor de pepenii din Romania! Pepenii pe care ii cumpar aici sunt in general 'castraveti', cum le zicea mama mea. Ca multe din fructele si legumele de pe aici: arata superb, dar daca iei o gura realizezi ce fade sunt.
Observ si eu in Olanda mici schimbari in bine, legate de interesul femeilor pentru lucrul de mana. Cursuri, magazine internet cu materiale, etc.
Chiar si nora mea a declarat ca ar vrea sa invete sa croseteze. Adica exact ce nu-mi place mie sa fac. Dar nu asta ar fi problema, ci faptul ca nu o pot calauzi / stimula pe aceasta cale. Si tare as fi vrut sa o pot face.
Sper ca pe nepotelele mele sa le intereseze lucrul de mana.
In legatura cu 'stuffocation', inca ceva. As vrea sa dau niste carti despre quiltuit sau pe alte teme de lucru de mana, de care nu mai am nevoie.
Dar nu stiu cum si cui. Nu am posibilitatea sa trimit carti cu masina in Romania, pentru ca nu stiu pe nimeni care merge cu masina in Romania.
Ma gandesc de aceea sa pun din cand in cand pe blog cate un anunt cu ce am de dat, poate intereseaza pe cineva si gasim o metoda de trimis.
Ce frumos e un loc eliberat de tot ce este in plus.
Mai pun o poza cu baia, asa cum arata acum o sapatamana, mai bine zis asa cum a lasat-o meseriasul pe weekend. Este in mare iar o buna ilustratie pentru subiectul 'stuffocation'. Dar nu ma pot abtine sa nu ma mandresc cu meseriasii din nordul Olandei, care lucreaza ataat de frumos si curat.
P.S. De fapt primul soc despre consumismul din vest l-am avut in secolul trecut, cand mi s-a stricat un robot de bucatarie Braun (marca ce se vindea pe atunci). Tocmai mi se terminase garantia. M-am dus cu el la magazin sa intreb cat ma costa reparatia: 'Atatia guldeni'. 'Cum atatia guldeni - fac - cand un robot nou costa mai ieftin decat reparatia?!?'. 'Daca il luati de la noi nu mai trebuie sa platitit cheltuielile ca l-am trimis la fabrica sa-l controleze'. 'Pardon?!?'.
Deci asta era situatia pe atunci si nu s-a mai imbunatatit.
[Camera mea de dormit cu toate lucrurile care trebuies depozitate pe timpul refacerii baii: masina de spalat si lucrurile din camerele unde sunt depozitate acum materiale de constructii. Nu este mereu asa, dar e o imagine buna a conceptului 'stuffocation'].
'Stuffocation' vine de la 'stuff' (lucruri, boarfe) si de la 'suffocation' (sufocare), combinate intr-un singur cuvant. Nu stiu cum s-ar traduce in romaneste.
In olandeza un om cu simt al limbii a gasit un echivalent: 'ver + spullen' ('ver' prefix verbal care desemneaza excesul + 'spullen', traducerea de la 'stuff'). Presupun ca si alte limbi germanice s-ar putea traduce in mod asemanator.
Nu e nevoie sa afli de la un trend watcher ca ne aflam acum intr-o faza de consumism extrem, care nu poate tine asa la nesfarsit. Nu vorbesc in primul rand de lucrurile marunte, cum ar fi hainele, ci mai ales de produsele electronice. Ma intreb unde se duc acele computere si telefoane si alte aparate pe care le schimbam, pentru ca au aparut altele si mai performante.
Este foarte greu sa te debarasezi de computerul sau televizorul vechi, daca vrei sa iei unul nou.
Se pare ca in viitor lumea va fi mai atenta la ce cumpara si la cat cumpara. Este foarte probabil ca vom produce din ce in ce mai multe obiecte de care vem nevoie in viata de toate zilele,de la haine pana la alimente, in loc sa le cumparam de-a gata. Ma intreb insa ce vom face cu aparatele electronice, acum cand laptopurile inlocuiesc din ce in ce mai mult computerele.
In anii 80 femeile lucrau foarte mult: coseau, brodau, teseau, torceau. Era o renastere colosala a ocupatiilor de acest gen. Daca te uiti in colectia revistei THREADS din acei ani, observi ca se consacra in egala masura spatiu pentru tricotat, brodat, tesut si croitorie. Incetul cu incetul tot ce nu este croitorie si activitati periferice legate de croitorie (embellishment) a disparut.
Au disparut cam de peste tot si magazinele de stofe bune si de lana de tricotat. Erau pe vremuri chiar si magazine speciale pentru cumparat lana sau matase de tors.
Eu am cumparat candva chiar in Groningen lana alpaca din Peru de cea mai buna calitate ca sa o torc. Ceea ce am si facut. Cu fus adus din Romania, cumparat de fratele meu la obor in Ploiesti, asa cum invatasem in sat la bunica mea dinspre mama (Naieni, judetul Buzau). Am si tesut cu lana toarsa de mine.
Dar de ce ai mai lucra sau coase cand la solduri (reduceri / sales) gasesti bluze sau tricouri din China la 5 euro. E adevarat ca arata prost pe tine sau dupa ce le-ai spalat o data, dar pe cine intereseaza asta?
Slava Domnului au aparut cheltuieli de transport neprevazute acum 10 ani, legate de transportul din alte continente in Europa si cei ce importa incep sa faca altfel de socoteli. Scumpirea combustibilului pentru avion si prin asta a pretului obiectului importat are ca efect cresterea cererii pentru obiecte produse aici, mai aproape. Nu am nici-o lacrima de regret pentru faptul ca nu se vor mai aduce atatea fructe de peste mari si tari. Sunt necoapte cand se incarca in avion si se coceau in mod artificial in frigiderele din magazin.
Spune si fiul meu, care a lucrat pentru Doctori fara frontiere (Médicins sans Frontières / MSF): "nu se gaseste pe aici mango atat de bun ca in Bangladesh, acolo trebuie sa il mananci; astia sunt o porcarie".
In septembrie mi se face dor de pepenii din Romania! Pepenii pe care ii cumpar aici sunt in general 'castraveti', cum le zicea mama mea. Ca multe din fructele si legumele de pe aici: arata superb, dar daca iei o gura realizezi ce fade sunt.
Observ si eu in Olanda mici schimbari in bine, legate de interesul femeilor pentru lucrul de mana. Cursuri, magazine internet cu materiale, etc.
Chiar si nora mea a declarat ca ar vrea sa invete sa croseteze. Adica exact ce nu-mi place mie sa fac. Dar nu asta ar fi problema, ci faptul ca nu o pot calauzi / stimula pe aceasta cale. Si tare as fi vrut sa o pot face.
Sper ca pe nepotelele mele sa le intereseze lucrul de mana.
In legatura cu 'stuffocation', inca ceva. As vrea sa dau niste carti despre quiltuit sau pe alte teme de lucru de mana, de care nu mai am nevoie.
Dar nu stiu cum si cui. Nu am posibilitatea sa trimit carti cu masina in Romania, pentru ca nu stiu pe nimeni care merge cu masina in Romania.
Ma gandesc de aceea sa pun din cand in cand pe blog cate un anunt cu ce am de dat, poate intereseaza pe cineva si gasim o metoda de trimis.
Ce frumos e un loc eliberat de tot ce este in plus.
Mai pun o poza cu baia, asa cum arata acum o sapatamana, mai bine zis asa cum a lasat-o meseriasul pe weekend. Este in mare iar o buna ilustratie pentru subiectul 'stuffocation'. Dar nu ma pot abtine sa nu ma mandresc cu meseriasii din nordul Olandei, care lucreaza ataat de frumos si curat.
P.S. De fapt primul soc despre consumismul din vest l-am avut in secolul trecut, cand mi s-a stricat un robot de bucatarie Braun (marca ce se vindea pe atunci). Tocmai mi se terminase garantia. M-am dus cu el la magazin sa intreb cat ma costa reparatia: 'Atatia guldeni'. 'Cum atatia guldeni - fac - cand un robot nou costa mai ieftin decat reparatia?!?'. 'Daca il luati de la noi nu mai trebuie sa platitit cheltuielile ca l-am trimis la fabrica sa-l controleze'. 'Pardon?!?'.
Deci asta era situatia pe atunci si nu s-a mai imbunatatit.
