Pastele din Olanda a trecut. Pastele romanesc ortodox va fi pe 5 mai si deci mesajul urmator, ramas in concept de catva timp, mai este inca actual.
De doua ori pe an fac curatenie generala. Scot tot din dulapuri, dau peretii cu aspiratorul, spal si sterg tot. Cu aceasta ocazie mai stiu si eu ce am prin dulapuri... -:)!
In plus facutul curateniei este o activitate terapeutica, dar care nu trebuie practicata in mod exagerat, evident.
Scopul lor era sa faci anumite activitati pe zi (luni - bucataria, marti - sufrageria... etc).
Sefa tribului (era si la ei o bulibasa) dadea indicatii: procurati-va cutii sa puneti obiectele: una pentru cele de tinut, una pentru dat si una pentru aruncat. De asta mai auzisem si inainte, pentru ca citeam pe vremea aceea revista germana Brigitte (care atunci era favorita mea, desi s-a prostit intre timp si am ramas numai la revista Freundin).
Chestia asta cu cutiile nu era spectaculara si nici restul, in afara de un singru lucru: am aflat ca trebuie sa dau si peretii cu peria de la aspirator. De sus pana jos si pe tavan.
Prima data cand am facut asta am picat singura in admiratia camerei mele. Se luminase dintr-o data, fara sa exagerez. Probail ca aspirasem pentru prima oara praful care era ascuns intre micile asperiati ale peretelui (nu stiu cum se numeste tehnica in care se netezeste tencuiala de pe perete), care era vopsit apoi cu latex.
Dar in curand am parasit grupul, pentru ca strategia lor era sa inceapa toata horda la sufragerie, in acelasi timp, si sa isi comunice rezultatele. Cum eu nu eram si inca nu sunt pensionara, nu aveam atat timp liber ca ei si ramasesem mult in urma. Schemele de lucru mi-au folosit mult.
Acum de Paste am facut curatenie mare folosind iubitul meu sampon de masina, despre care am mai scris aici, cu rezultate fenomenale. Cel de sus este sampunul pentru geamuri.
Folosesc acum samponul de masina aproape la tot ce trebuie spalat. Dupa cum am mai scris si inainte, atentie numai sa nu udati prea mult marginile produselor acoperite cu folie, cum sunt cele de la Ikea (usile de la dulapuri, de exemplu). Se umfla repede si se defac, daca raman foarte mult ude. De aceea astfel de objecte trebuie numai sterse cu carpa din microfibre, umeda. La fel si prizele, adica de fapt plasticul din jurul lor.
Pe lemn, metal sau pe lemnul vopsit nu veti avea insa probleme. In plus 'revigoreaza' vopseaua. Zici ca ai vopsit lemnul de curand.
Ca sa impiedic cele doua rozatoare (de morcov si ardei gras verde) sa intre in partea din fata a sufrageriei, unde am niste masute care le pot cadea in cap si alte lucruri pe jos, care se pot sparge, am inchis usile.
Fascinate de fructul interzis (jumatatea de camera unde se vedeau foarte multe atractii pentru ele) au stat amndoua in partea cealalta a usii (cum se vede mai sus) si evident... cu mainile pe geamurile de jos.
Dar nu cu mainile curate, ci cu mainile umede de la scosul si bagatul morcovului in gura sau .
Nora mea mi-a zis 'gata cu geamurile tale curate!'. Ei bine, s-a inselat. Dupa ce au plecat am sters numai geamul cu o carpa uscata de bumbac si este la fel de curat ca inainte sa vina ele. Probabil din cauza stratului de 'wax' protector, care ramane dupa ce ai spalat masina cu samponul special.
Minunea cea mai mare la spalatul cu samponul de masina raman insa jaluzelele cu lamele de metal sau plastic. Nu numai ca se spala foarte repede, dar se pune praful ceva mai greu pe ele.
Cand am sa ajung la acest capitol am sa pun neaparat o poza-doua.
Morala? Traiasca samponul de masina (pentru geamuri cel de genul wash & dry, pentru alte spalaturi e bun si cel mai ieftin).
De doua ori pe an fac curatenie generala. Scot tot din dulapuri, dau peretii cu aspiratorul, spal si sterg tot. Cu aceasta ocazie mai stiu si eu ce am prin dulapuri... -:)!
In plus facutul curateniei este o activitate terapeutica, dar care nu trebuie practicata in mod exagerat, evident.
Acum cativa ani am aflat de la cineva ca exista un grup de seniori olandezi, care scriau despre astfel de subiecte. Tot nu aveau ce sa faca ca pensionari. Am intrat si eu in grupul lor, desi eram copil fata de ei.
Am intrat si am ramas cu gura cascata de ce organizati erau.Scopul lor era sa faci anumite activitati pe zi (luni - bucataria, marti - sufrageria... etc).
Sefa tribului (era si la ei o bulibasa) dadea indicatii: procurati-va cutii sa puneti obiectele: una pentru cele de tinut, una pentru dat si una pentru aruncat. De asta mai auzisem si inainte, pentru ca citeam pe vremea aceea revista germana Brigitte (care atunci era favorita mea, desi s-a prostit intre timp si am ramas numai la revista Freundin).
Chestia asta cu cutiile nu era spectaculara si nici restul, in afara de un singru lucru: am aflat ca trebuie sa dau si peretii cu peria de la aspirator. De sus pana jos si pe tavan.
Prima data cand am facut asta am picat singura in admiratia camerei mele. Se luminase dintr-o data, fara sa exagerez. Probail ca aspirasem pentru prima oara praful care era ascuns intre micile asperiati ale peretelui (nu stiu cum se numeste tehnica in care se netezeste tencuiala de pe perete), care era vopsit apoi cu latex.
Dar in curand am parasit grupul, pentru ca strategia lor era sa inceapa toata horda la sufragerie, in acelasi timp, si sa isi comunice rezultatele. Cum eu nu eram si inca nu sunt pensionara, nu aveam atat timp liber ca ei si ramasesem mult in urma. Schemele de lucru mi-au folosit mult.
Acum de Paste am facut curatenie mare folosind iubitul meu sampon de masina, despre care am mai scris aici, cu rezultate fenomenale. Cel de sus este sampunul pentru geamuri.
Folosesc acum samponul de masina aproape la tot ce trebuie spalat. Dupa cum am mai scris si inainte, atentie numai sa nu udati prea mult marginile produselor acoperite cu folie, cum sunt cele de la Ikea (usile de la dulapuri, de exemplu). Se umfla repede si se defac, daca raman foarte mult ude. De aceea astfel de objecte trebuie numai sterse cu carpa din microfibre, umeda. La fel si prizele, adica de fapt plasticul din jurul lor.
Pe lemn, metal sau pe lemnul vopsit nu veti avea insa probleme. In plus 'revigoreaza' vopseaua. Zici ca ai vopsit lemnul de curand.
[In stanga terminasem de spalat, in dreapta - nu]
Cel mai frumos iese la spalatul geamurilor. Dau toata usa sau geamul, de sus pana jos, cu sampon de masina, dupa care sterg cu o carpa din microfibre. Se poate si cu bumbac, dar cu microfibre se ia mai repede spuma si apa.
Pe geam mai dau putin cu o carpa de bumbac uscata si .... am terminat treaba.
Geamurile stralucesc si datorita stratului protector se murdaresc mai putin repede.
Despre spalatul geamurilor mai am si o poveste frumoasa. Nu stiu cate dintre voi stiti cum se spalau geamurile in vremea comunistilor: cu spirt si cu ziar. Era mai complicat sa cumperi ziare intr-o anumita perioada din istoria Romaniei, pentru ca nu aveai voie sa stergi geamuri cu 'organul partidului' (Scanteia, traducerea surioarei ei bolsevice, Iskra). Din cauza asta pierdeai mult timp sa iei 3 ziare de la un chiosc, 2 de la altul. Daca aveam noroc imi dadea nenea de la ziare cate voiam, pentru ca gasisem probabil un vanzator de ziare caruia putin ii pasa de onoarea 'organului partidului'.
Cand am ajuns in Olanda si am vazut ca nu mai trebuie sa frec geamul cu ziarul in prostie, m-am bucurat mult. Produselor lor erau, daca nu superioare, in orice caz mai bune pentru gospodine, pentru ca le scuteau mult timp.
Acum un an am citit intr-o revista olandeza ca cineva propaga spalatul geamurilor cu ziare, care dupa ea era o metoda superioara si foarte practica (pardon???!!??). Uite cum evolueaza lumea in spirala, cum zicea Radishcev, un rus din trecutul foarte indepartat! De la spalatul geamurilor cu ziarul am pornit si tot acolo am ajuns.
Evident ca, fiind marcata de trecutul in paradisul comunist, nu voi folosi niciodata aceasta metoda. Geamurile mele nu vor vedea ziar in vecii vecilor. Si daca voi scrie candva despre asta, veti sti cu siguranta ca am devenit (sado-)masochista.
Revin la laudarea rezultatelor cu samponul de masina.
Verificarea am facut-o cu ocazia vizitei de Paste a nepotelelor mele gemene, Dodo si Jojo. Au inceput sa mearga in patru labe si umbla precum iepurii prin camera.
Stand intr-o casa veche olandeza, am sufrageria dupa moda veche, cu usi interioare, care in general sunt mereu deschise, dar se pot si inchide. Am inteles ca olandezii aveau astfel de usi pentru ca sa economiseasca caldura: incalzeau iarna numai intr-o singura jumatate de sufragerie (sper sa fie adevarat)a explicatia asta, dar este oricum veridica).
Fascinate de fructul interzis (jumatatea de camera unde se vedeau foarte multe atractii pentru ele) au stat amndoua in partea cealalta a usii (cum se vede mai sus) si evident... cu mainile pe geamurile de jos.
Dar nu cu mainile curate, ci cu mainile umede de la scosul si bagatul morcovului in gura sau .
Minunea cea mai mare la spalatul cu samponul de masina raman insa jaluzelele cu lamele de metal sau plastic. Nu numai ca se spala foarte repede, dar se pune praful ceva mai greu pe ele.
Cand am sa ajung la acest capitol am sa pun neaparat o poza-doua.
Morala? Traiasca samponul de masina (pentru geamuri cel de genul wash & dry, pentru alte spalaturi e bun si cel mai ieftin).
Nu am mai auzit asta pana acum. Am sa citesc si articolul mai vechi pentru mai multe detalii :)
RăspundețiȘtergeresarutmana de sfat!! O sa il aplic - eu am geamuri mari, peretele complet - calculam intr-o zi ca am cam 35mp2 de geam de spalat ( si apoi spalat si pe exterior ...inca pe atata ). La urmatoarea spalare o sa calculez mai exact suprafata lor :))))
RăspundețiȘtergere