Pentru Puisor: cum se coase un tiv drept lung pentru lenjeria de pat

Puisor pune aceasta intrebare:

>> Eu as fi curioasa sa aflu ce tips&tricks exista pentru a coase drept (in linie dreapta) si cum se poate coase (usor) un tiv indoit pe lungimi mari (precum cel de la lenjerii de pat). Multumesc! <<

Pozele le aveam deja de la un tutorial pentru perne cu fata quiltuita. Dimensiunile sunt insa mai mici decat ale unui cearsaf si se lucreaza mai usor, dar principiul este acelasi.

Tivul iese foarte drept si daca poti coase chiar la marginea lui - cu sau fara piciorus ajutator - iese perfect.

Am sa-ti spun acum cum fac eu. 

1. Intai rup materialul pe fir drept sau il tai cu cutterul si rigla de quiltuit (daca este ceva de dimensiuni rezonabile). In felul asta am o linie dreapta de la care pornesc sa masor si sa indoi tivul, prin calcare.  Atentie, insa. Dupa ce rupi materialul, marginea desirata este usor ondulata. De aceea o calci intai cu abur / steam (carpa umeda), ca sa redevina dreapta, fara ondulatii.

2. Apoi masor de la margine la cati centimetri vreau prima indoitura a tivului si trag o linie cu creionul acuarela, care iese la spalat. In general indoi la 1 cm.

3. Apoi mai trag inca o linie, care este marginea pe care indoi tivul. Eu masor folosind riglele de quiltuit. 

Daca nu ai, foloseste-te de doua fasii de carton (coperta de dosar de carton subtire! / Manilla folder) pe care le tai la latimea de 1 cm si de X cm (a doua masura, care la mine este de obicei 3-4 cm). Lungimea este cat iti permite lungimea dosarului.
Le poti folosi in doua feluri. Pentru ambele metode trebuie sa pui latura lunga de-a lungul taieturii materialului (pentru primul tiv) sau al liniei pe care ai desenat-o intai (la 1 cm):
a) desenezi de-a lungul lungimii fasiei si pe urma o muti ca sa continui linia; sau
b) calci materialul avand grija ca marginea pe care o indoiesti sa corespunda cu marginea fasiei, adica cu marginea care nu este plasata pe cuta. Sper ca intelegi ce vreau sa spun. Nu am poza, pentru ca eu trag linii.

Cred ca e mai bine sa calci cu carton sau sa foloseti freezer paper - explic mai jos - pentru ca sa nu-ti ramana marcajul pe material (sa-l fixezi calcand). Eu insa am ramas la marcatul liniilor, dar spal lenjeria de pat din bumbac, ca sa iasa lipiciul si sa duca liniile, la temperatura mai mare si din cand in cand mai pun si OXY (gel sau pudra) la spalat.

Mai poti indoi tivul folosindu-te de metoda cu 'freezer paper', pentru ca fasiile de la freezer paper se pot folosi de mai multe ori, pana se duce lipiciul. Evident ca in loc de freezer paper autentic vei alege penru ambalajul de la hartia de copiat, dupa cum am explicat aici: Tutorial: folosirea ambalajului hartie printuit in loc de freezer paper.

Dupa ce desenezi cele doua linii obtii asa ceva:

OBSERVATIE, 11 august 2013 (cu multumiri Mihaelei cu ochii verzi, care mi-a amintit de acest lucru):

Acum nu mai trag linii cu creionul, ci numai calc folosind sabloanele de carton pentru coperta de dosar, asa cum am explicat in postarea Uneltele mele de croitorie (4). 

Stiam si pe vremea cand am scris aceasta postare pentru Claudia Puisor, dar nu stiam ce inseamna "Manilla file folder", care trebuia folosit si a trecut ceva timp pana am identificat cartonul respectiv.
E preferabil sa folositi metoda cu cartoanele, ca sa nu mai ramana semn de creion pe material.


4. Acum calci primul tiv si pe urma il lipesti cu lipiciul pentru copii (solubil!!!). Sa nu pui foarte mult lipci, din loc in loc, atat cat sa tina materialul impreuna. Lipiciul se fixeaza prin calcare cu fierul de calcat fierbinte, cat rezista materialul.
Asta iti elimina insailatul (basting) sau prinsul cu ace de gamalie (pins). Se coase de minune pe un material lipit, pentru ca nu se misca straturile (pe care trebuie sa le cosi) sub piciorus si ramane exact cum doresti tu sa stea.

5. Apoi calci si al doilea tiv, dupa ce l-ai lipit. Ca sa fixezi repede lipiciul.
[Adaugare pe 29 aprilie 2013] Daca te uiti bine pe poza de mai jos, in coltul din stanga jos, vezi cum ramane dupa calcat / fixat tivul lipit cu lipici solubil. O placere sa cosi pe el, fara sa-ti bati capul daca se deplaseaza sau nu straturile de material la cusut.

NB. Pentru quiltuit eu folosesc cel mai ieftin fier de calcat FARA ABUR (no steam!), pentru ca nu are gaurile din talpa pentru abur si am o suprafata de calcat (caldura in contact cu panza) mai mare.

6. In cele din urma cosi la masina de cusut, ca sa termini tivul.

Eu am la Bernina un piciorus special cu o lamela in centru (vezi mai jos) si mut acul 1 sau 2 puncte spre partea interioara a tivului. Lamela imi ghideaza piciorusul de-a lungul cutei si mutarea acului imi realizeaza o cusatura constanta de aproximativ 2 mm langa tiv.

Insa poti coase foarte bine si fara acel piciorus, asa cum faceam inainte, pe vremea masinilor Singer si Toyota. Cosi cu mare atentie! Avantajul este ca fara mijloace ajutatoare cu cat cosi mai mult, cu atat inveti sa-ti stapanesti masina de cusut mai bine.

Se mai poate coase cu picioruse compensatoare sau cu un piciorus care iti pastreaza distanta egala, cum ar fi acestea de la Brother (o masina de cusut populara in Romania):

http://pieseschimb.masinidecusut.ro/dispozitive/b700_picioruse_compensatoare.htm

http://www.youtube.com/watch?v=Zl_qy5KcuTg

Si pentru Bernina si Pfaff exista asa ceva. Sunt picioruse care au o parte mai ridicata decat cealalta, ca sa iti permita sa cosi 'piping' (nu stiu cum se zice in romaneste), Partea mai ridicata se pune deasupra tivului si marginea partii mai joase urmareste linia interioara a tivului. In aces fel tighelul este cusut la o distanta egala de marginea interioara a tivului.

http://www.youtube.com/watch?v=w-XpW2L9ltA

Pentru alte materiale desenezi liniile cu creta de croitorie si incerci daca poti folosi lipiciul, fara sa deteriorezi materialul. De cele mai multe ori, poti.

Sper ca te-am lamurit. Mi-am indeplinit si chiar depasit azi planul cincinal pe blog. La unele intrebari pot raspunde mai repede, mai ales cand am deja in computer pozele cu care sa ilustrez ce vreau sa spun. Asa ca, Puisor, ai avut noroc.

Prostii ... I am Elizabeth Bennet

In asteptarea unui telefon am dat de un quiz pe internet 'ce eroina din romanele lui Jane Austen esti'?

Se pare ca am cele mai multe tangente cu Elizabeth Bennet din 'Mandrie si Prejudecata'. De fapt nu ma mira, fiindca sunt prea cerebrala ca sa imi iasa altceva, cum ar fi Emma.
Daca va amuza, gasiti aici quizul (insa este numai in engleza).

http://www.strangegirl.com/emma/quiz.php

Tipar de fusta evazata / gored skirt (II)

Acum sa vorbim despre tiparul fustei evazate. Sunt mai multe metode, unele mai complicate si altele mai simple, in functie de cum vrei sa-ti vina fusta pe corp. Mai mulata si cu fermoar sau mai lejera cu elastic in talie si deci mai larga in talie si pe sold.
La alegerea modelului si al tiparului trebuie sa tii in primul rand seama de ce material vei folosi.
Cu un material foarte suplu (viscoza, matase, rayon, jerseu / knit) poti opta pentru metoda cea mai usoara. Desenezi clinii, fara sa foloseti tiparul de baza de la fusta clasica, adica fara sa faci modificari la acel tipar.
Munca e mai putina, dar rezultatul nu va fi tot atat de bun ca in metoda a doua (Winifred Aldrich si Müller & Sohn).

Acum sa incep cu metoda cea mai simpla, pentru care nu ai nevoie decat de patru dimensiuni: (1) largimea taliei (waist), (2) inaltimea soldului 'mic' si (3) largimea soldului (hip) si (4) lungimea fustei.

1. Metoda Danckaerts (a scolii pe care am urmat-o eu). Nu este metoda cu rezultatul cel mai "couture"... ca  sa fiu cinstita.

Tiparul asta este pentru o fusta din 10 clini. Dar puteti sa o faceti cu mai putini clini. Masurile mele de pe vremea cand urmam acest curs, adica masurile pe care le voi da ca exemplu: talia de 70 cm si soldurile de 94 cm (inclusiv surplusul / ease). Atentie: fusta era intentionata sa aibe fermoar (zipper), altfel ar fi trebuit sa pun mai mult surplus in talie si pe solduri.

Se trage o linie verticala pe care masurati lungimea totala a fustei. Pe aceasta linie marcati inaltimea soldului 'MIC' / adica aproximativ in dreptul abdomenului, nu al soldului in partea lui cea mai mare.
La mine soldul 'mic' este la aproximativ 9-10 cm de la talie, iar soldul in sine la 18 cm. Profesoara a zis sa masor 12 cm, ca sa nu am atata largime in acea parte. 

Din aceste puncte se duc linii perpendiculare de o parte si de alta a punctului pe care se masoara 1/2 din largimea taliei / soldului impartita la numarul de clini.

In exemplul de mai sus am desenat pentru 10 clini, deci liniile de la talie, sold si tivul fustei masurau 1/10 din aceste dimensiuni.

Talia de 70 cm : 10 = 7 cm. De o parte si de alta a liniei centrale masor 3,5 cm (impreuna au 7 cm).
La fel si la sold (94:10 = 9,4): 2 = 4,7 cm de o aprte si 4,7 cm de cealalta parte.

Largimea tivului am stabilit-o la 2 m 60. 
Cred insa ca mai simplu este sa desenezi intai o linie dreapta, verticala, de la punctele de pe sold si sa masori de o parte si alta a lor cat doresti sa fie pliul de larg la tiv (exact ca in metoda a II-a, vezi mai jos).
Altfel trebuie sa pui un centimetru pe pamant, rotund si sa te asezi in mijlocul cercului ca sa vezi cat de larga vrei fusta.

Atat in talie, cat si la tiv se curbeaza linia cu cam 0,5 cm in sus, cum se vede in desen.

Atentie: daca puneti elastic in talie trebuie mai mult surplus / ease, decat daca ii pui fermoar la mijlocul spatelui sau lateral.

O metoda mai buna am gasit-o la Winifred Aldrich si la Müller & Sohn care modifica tiparul de baza al fustei clasice in felul urmator.

Pe tiparul de fusta clasica tragi doua linii verticale la jumatatea liniei orizontale de la sold (liniile mele nu sunt foarte verticale, dar ca idee...). Atat in fata, cat si la spate. Pe aceasta linie vei taia fusta ca sa obtii clinii. 
Puteti pastra partea din fata dintr-o bucata, fara sa adaugati un godet pe mijlocul fetei, dar puteti si sa taiati pe acea linie. In primul caz veti avea cate 1 clin la mijlocul fetei si al spatelui (2 clini) plus 2 clini laterali in fata si 2 clini laterali in spate. In total 6 clini.
Daca vreti un tiv mai bogat taiati si pe mijlocul fetei si al spatelui si veti obtine 8 clini in total.

Inainte sa va arat cum se face clinul, vreau sa va explic ce faceti cu pensele. Pensele care au fost pe tiparul fustei clasice dispar sau mai bine zis se muta, dar sub o alta forma. 
Masurati intai adancimea fiecarei pense si adunati cele doua masuri, ca sa obtineti singura pensa pentru tiparul de fata. Acelasi lucru il veti face pentru tiparul spatelui. 

Sa zicem ca aveti in total 4 cm in doua pense (vreau sa spun ca in tiparul de baza erau doua pense de cate 2 cm, 1 cm de o aprte si de alta a liniei pe care se indoaie pensa). In locul lor veti avea acum o pensa de 4 cm, pe care o plasati exact pe linia de la talie, de o parte si de alta a liniei pe care taiem tiparul (2 cm la dreapta si 2 cm la stanga).

Dupa ce taiem tiparul, trebuie sa adaugam largime la tiv. Se face astfel:

[Vad ca am lipit partile de tipar foarte, foarte stramb si arata oribil. Scuze]

Am taiat deci partile pe linia verticala desenata si am obtinut urmatoarele tipare: mijlocul fetei, mijlocul spatelui si partile laterale de la fata si de la spate. Marcati sa stiti despre ce parte din tipar e vorba, ca sa stiti cum trebuiesc cusute.

Dupa cum am mai scris, partea de la mijlocul fetei sau al spatelui poate sa ramana dreapta si o putem pune pe indoitura materialului (fold), ca sa nu aven cusatura in fata sau in spate. In felul asta nu veti avea insa un godet in fata sau in spate.

Eu am lasat in poza de mai sus numai spatele fara cusatura la mijlocul spatelui (CB). Daca doriti acest lucru si la fata, nu mai adaugati nimic la tiv in partea stanga (cum se vede in poza), adica pe mijlocul fetei (CF).

Tivul se largeste cu godeuri (godet taiat, nu cusut) prelungind linia de tiv cu 3-7 cm, dar puteti adauga pana la 15-18 cm, daca doriti un tiv mai amplu si mai spectacular.

Vedeti ca nu am inceput sa largesc tivul de la sold, ci de la o linie la 10 cm sub linia soldului. 
La mine - daca as folosi dimensiunile din primul tipar as trage linia orizontala prin care marchez pe toate partile tiparului de unde incep sa largesc tivul - as masura 18 cm din talie (linia soldului meu) + 10 cm = 28 cm din talie. La toate partile incepe largirea spre tiv de la aceeasi inaltime.

Puteti insa sa incepeti curbura spre tiv de la diferite lungimi, pornind de la linia orizontala a soldului (18 cm aici): la 10 cm, la 20 cm si la 30 cm. 
Cu cat o faceti mai jos de linia soldului, cu atat tivul va fi mai putin bogat, pentru ca nu poti adauga atata latime, fara sa schimbi unghiul noii cusaturi laterale, fata de linia verticala a tiparului de fusta clasica.

Foarte important! Am uitat sa spun ca marginea noua a tiparului nu ramane o linie dreapta, care face un unghi cu marginea originala a tiparului. Cel mai bine se vede in prima bucata de tipar, in stanga lui. Folositi un florar (French Curve) ca sa faceti trecerea de la linia verticala originala la linia nou desenata.

Nu e nevoie sa fie atat de curbata ca in poza de mai sus, unde tiparele sunt foarte mici, dar trebuie neaparat sa nu aveti un unghi unde se intalnesc liniile. Acel unghi trebuie transformat in linie contiua. Linia se curbeaza cam 5 cm desupra si dedesubtul punctului de intersectie. 

Partea buna este ca nu trebuie sa aranjati aceasta linie decat pe o singura parte a unui tipar. Dupa aceea o copiati pur si simplu pe celelate tipare. Liniile de cusatura verticale trebuie oricum sa fie identice, daca vrei sa pice frumos fusta.

Tiparul de la Simplicity este facut cu metoda a doua, dar adaugand mai mult surplus (ease) atat in talie cat si pe sold. Este aproape drept de la sold in sud. In plus ei au pastrat fata si spatele (partea centrala) intreaga, fara cusatura pe mijlocul fetei (CF) sau pe mijlocul spatelui (CB).

O sa vedeti cand o sa-l scanez.
Maine ma voi ocupa de fusta pentru Thea.
Astazi am fost la ortodontist, care m-a chinuit rau. In plus m-am taiat destul de rau cu cutitul cand incercam sa curat niste legume, asa ca nu pot deocamdata sa fac mare lucru cu mana stanga. Mai ales nu pot sa tricotez daca stau la televizor sau daca urmaresc un video pe computer. Sunt inconsolabila din cauza asta.
Am gasit niste modele mortal de frumoase si deosebite si ard sa incep.

================================================
Aceasta este partea a doua din seria 'Fusta evazata / gored skirt'.

Partea I:  Tipar de fusta evazata / gored skirt (I).

Pentru persoanele interesate recomand sa citeasca intai:

Cum se face tiparul de fusta clasica
Linia taliei la fusta / Probatul fustei
Tiparul de fusta dreapta (clasica) si burticile cititoarelor

Tipar de fusta evazata / gored skirt (I)

Ieri m-am intalnit cu nora mea, Thea, care doreste mult o fusta de vara. S-a nimerit bine fiindca vreau sa revin la croitorie, dupa atata tricotat. Si mai vreau sa-mi fac si eu o fusta dreapta de vara, dar evazata la tiv (bell shape).
Ne-am hotarat amandoua pentru modelul de mai jos de la Simplicity.

Tiparul il am in revista lor, Simplicity,  numarul 1 din 2012 (modelele 28-35 pentru fiecare tip de fusta de mai sus).

Schema fustei, unde se vad mai bine detaliile de design este asta:

Mi-a zis ca vrea o fusta chiar deasupra genunchiului. Sau a spus ca o vrea sub genunchi??? Uite ca am uitat, dar daca e prea lunga se poate scurta. Si mai vrea o fusta lunga, moda maxi din anul 1970. Pentru fusta lunga cred ca am sa folosesc modelul B. Pentru mine aleg modelul C (care este pe manechinul din dreapta). Pentru asta am nevoie de batist de bumbac, ceva care cade foarte suplu. De fapt pentru toate fustele astea e nevoie de un material suplu, nu rigid ca hartia.

Am de gand sa ii fac intai un tipar de fusta clasica, pe care sa-l folosesc ca sa controlez daca trebuie facute schimbari la tiparul comercial inainte de a o proba pe Thea.
De la tiparul comercial am sa folosesc detaliile de la design (cat surplus / ease, largimea la tiv, etc.).

Ca sa va fiu si voua de ajutor, pentru ca nu aveti probabil revista de la Simplicity, am sa va arat cum se modifica tiparul personal de fusta clasica si voi prezenta mai multe metode, despre care le-am citit in cartile mele sau pe care le-am invatat la cursuri.
Pe urma am sa fac un tutorial despre cum am cusut eu aceste fuste dupa metoda de la Simplicity. S-ar putea insa sa mai modific etapele de coasere.

Acum trebuie sa fac intai tiparul de fusta clasica pentru Thea si unul recent pentru mine. Pe mai tarziu.


================================================
Aceasta este prima parte din seria 'Fusta evazata / gored skirt'.

Partea II:  Tipar de fusta evazata / gored skirt (I)

Pentru persoanele interesate recomand sa citeasca intai:

Cum se face tiparul de fusta clasica
Linia taliei la fusta / Probatul fustei
Tiparul de fusta dreapta (clasica) si burticile cititoarelor

Cea mai buna masina de cusut (2) - reactii de la Geany, Vera si Cleo

Tot din cauza problemelor cu maxilarul nu am mai scris de o saptamana, desi aveam la ce sa raspund. Am primit reactii foarte interesante de la Geany, Vera si Cleo - vecina din Belgia. Multumesc, fetelor, pentru osteneala de a scrie ceva pe blogul meu. 

Reactiile lor sunt prea interesante ca sa ramana 'prafuite', in subsolul unei postari. Le voi copia aici si voi reactiona si eu. Revenim deci la masinile noastre de cusut.

Geany scrie:

Iti dau dreptate in cam toate punctele amintite, desi practic fac tocmai inversul :)). Niciuna din masinile pe care le am la ora actuala (7, a VIII-a tocmai am dus-o a posta...) nu am testat-o si nici nu am avut garantie si niciuna nu a vazut vre-un mecanic de cand le am. Nu vreau sa incurajez pe nimeni sa faca la fel, fiecare e raspunzator pentru deciziile care le ia si niciun comentariu nu trebuie sa schimbe neaparat directia.

Nu mai reusessc sa pun masinile in postarile blogului, desi inca sper sa-mi fac timp si de ele. Mai nou detin 5 masini Pfaff dintre care una cu IDT pe care iubesc asa de mult incat as sta doar la cusut si daca mi-am terminat treaba :)) exact ce-ai scris si tu ceva mai sus.
O alta masina de cusut este Brother computerizata, tot batrana de cand lumea, dar si de aceasta sunt multumita si-i iubesc cusaturile decorative (mai mult de 100), dar nu pot sa spun ca-mi place mai mult decat Pffaf.
Cea de-a VII-a masina este Victoria, masina de supermarket, pe care o folosesc doar cand celelalte masini sunt programate pentru alte operatii.

Alina, intervin in discutie referitor la atelierul tau de lenjerie intima. Scuza-mi indrazneala, dar daca tu vrei sa faci lenjerie intima... sper ca stii si cum se lucreaza aceasta; automat cred ca ar trebui sa stii ce masini trebuie sa folosesti. Daca e vorba doar de marca acestora imi retrag comentariul usor intapat. Pentru ateliere, in care se lucreaza in serie (gen fabrica) se folosesc masini industriale monofunctionale. Pentru fiecare faza se foloseste o singura masina setata corespunzator (ata, pas, tensiune) pana la finalizarea modelului. Masini recomandate:
-masinna überdeck/coverlock (care inseamna masina de acoperire, cea industriala nu arata ca si overlock-ul optic, ci ca o liniara si aceasta nu face nicio alta operatie decat cea de cusaturi de imbinare si acoperire)
-masina de cusut care coase liniar (liniara)
-masina de cusut care coase zig-zag (liniara)
-masina de incheiat surfilat (overlock)
Neaparat masini de cusut care suporta coaserea pe materiale elastice.

Interesant este faptul ca sunt mii de masini de cusut pe piata si apar tot mai multe vazand cu ochii, problema e ca vor sa imbine atataea functiuni intr-o singura carcasa, insa dupa ce-ai cumparat-o lipseste doar ceva si acel ceva iti trebuie chiar atunci.

Un ultim aliniat ca m-am intins ca soparla la soare :) Indiferent ce masina alegeti important este ce realizati cu ea, nu cati bani a costat!"

Si eu sunt de acord intru totul cu ce scrii. Cred ca nici macar nu avem opinii diferite in ceea ce priveste intretinerea masinii de cusut, cu sau fara control la mecanic. 

In principiu e bine sa o dai la verificat din cand in cand, daca observi ca nu reusesti sa obtii tensiunea ideala, orice ai face, sau daca ai ideea ca ceva nu merge bine. Cred ca masina iti va da singura semnale daca are nevoie de 'mers la doctor'...

Imperios este numai sa o cureti si sa o ingrijesti bine. Cat de des trebuie sa o faci depinde de masina, de uleiul pe care il folosesti si de materialul pe care cosi. 

In ceea ce priveste uleiul, la masine foarte moderne (Bernina) se foloseste uleiul de precizie de la Mobil Oil, Velocite 6, care nu este tot atat de 'uleios' ca cel care se vinde in general. Din cauza asta trebuie sa ungi mult mai des.

Materialul si ata. Daca folosesti o masina la quiltuit, mai ales la free motion si mai ales daca lucrezi cu ata de bumbac pe materiale de bumbac, ai de curatat si de uns, pana te saturi... 

Iti arat mai jos rezultatul unei sesiuni de quiltuit la masina, adica numai de la punerea unei suveici (bobbin) noi, pana cand mi s-a terminat ata din ea (e vorba de quiltul cu pisicutele pentru Dodo).

De fapt cand deschid usa ca sa schimb bobina sunt imediat confruntata cu mizeria pe care trebuie neaparat sa o curat. Nu mai am timp sa fiu lenesa.

 Aici am folosit ata 100% bumbac de la Aurifil, bumbac pentru quilt si vatelina (batting) de la Hobbs, 80% bumbac si 20% polyester - vatelina mea preferata.

Si - repet - tine seama ca eu curat si ung mereu inainte sa schimb bobina, asa ca masina era curata ca noua, cand am inceput sa quiltuiesc free motion.

Faptul ca tu nu ai avut nevoie de mecanic pana acum spune foarte multe despre calitatea masinilor pe care le ai.

In paranteza fie spus, ma bucur sa vad ca mai sunt oameni care au, ca si mine, pasiunea pentru masini de cusut si au mai multe exemplare. 

M-am simtit cam vinovata cand am cumparat a doua masina Pfaff (Pfaff stretch & jeans 6091, cea mai ieftina masina cu dublu transport), pe langa masina pe care o aveam deja, Pfaff 2030 (sau asa ceva, nu mai stiu acum). Celor din jur li se parea o achizitie de prisos, decadenta si risipitoare. Culmea era ca acest repros venea din parte unora, care aveau doua masini auto. Doua masini auto era permis, dar doua masini de cusut - nu!

La ora actuala nu mai am decat doua Bernine, un Brother si o masina Elna Carina Electronica, de care nu ma voi desparti niciodata. Am vandut masina Janome 6600 si am schimbat masina Aurora pe noua Bernina. Nu mai am loc, ca altfel nu le-as fi dat nici pe ele... Cred ca pasiunea pentru masini si pantofi imi vine de la sangele romanesc (DNA-ul din Romania). Cel putin despre marota cu pantofii am mai auzit si de la alte compatrioate.

Asa ca ma bucur ca am dat de un suflet geaman, care locuieste in Germania si in plus mai si face lucruri minunat de frumoase.

Apropo, de Pfaff 2030 nu imi pare rau ca nu o mai am, despre Pfaff stretch & jeans 6091 nu pot spune acelasi lucru. Si de aici se vede ca nu pretul conteaza. De aceea cred si eu, ca si tine, ca nu pretul conteaza ci faptul ca ai o masina cu care poti a faci ce vrei (1) si care functioneaza bine (2). 

Crezi ca folosesc toti pasii speciali cu modele de rate si trenuri si alte chestii inutile?!? Nici pomeneala. Nu-mi trebuie decat zigzag plus niste variante la acest pas si inca cateva alte motive speciale, care se folosesc la quiltuit. De rest habar nu am si cred ca nici nu voi avea...

La masinile pe care le am, trebuie musai facut 'update' la programul computerizat. Acum Bernina face update prin dealer, inainte puteam downloada singura noul Service Pack. Deci trebuiie sa ma duc la magazin sau sa vina mecanicul la mine.

Masina Elna Carina din 1990, cred, a fost pentru prima oara controlata de mecanic acum un an. 

Nici eu nu am avut niciodata nici un fel de problema cu ea, mai ales ca pe vremea aceea nici nu stiam ca trebuie controlata periodic. Dar nu uita ca e vorba de un alt tip de masina, mai robusta si de calitate 'elvetiana', made in Switzerland!, comparabila numai cu calitatea masinilor tale Pfaff, made in Germany.

Ceea ce ai scris pentru Alina este mai detaliat decat ce am scris eu, ca sa nu o sperii. Lista de masini este impresionanta si costisitoare. Dar ai iarasi 100% dreptate! Ca de obicei...-:)))! Plus ca imi place foarte mult cand 'te intinzi ca soparla la soare', pentru ca e foarte interesant ce scrii.

Vera scrie: 

Eu lucrez cu o Brother BN27 pe care am cumparat-o de pe net intr-o criza mare in care "Victoria" mea, adusa de sotul meu din Germania, facea figuri. Cum am primit-o, am si inceput sa cos la ea si de un an de zile, un singur ac am schimbat ca a lovit in niste margelute si s-a rupt. In rest schimb acele doar cand cos pe jerse.O singura data am desfacut-o la graifer, dar citisem la tine pe blog ca au existat probleme la altele si am avut grija sa-l asez bine in locasul lui. O iubesc dar tot o sa o inlocuiesc cu una industriala! Imi place magazinul lui Peter si faptul ca se poate colabora cu el.

Eu zic asa:

In general se zice ca trebuie sa schimbi acul mai des. Explicatia data este ca un ac care nu mai este atat de ascutit, are nevoie de mai mult timp ca sa intra si sa iasa din material si prin asta este data peste cap sincronizarea miscarii acului cu cea a bobinei (mecanismului de la greifer = asa se zice).

S-ar putea ca asta sa aibe mai mult de-a face cu masinile de cusut ultra-super- computerizate, care sunt mai sensibile si au o programare foarte . Presupun. 

Eu daca am probleme cu saritul pasilor (1) curat si ung masina; (2) repun ata care intra in ca, ca sa verific daca e pusa bine si nu am gresit ceva prima data; (3) scot bobina / suveica si o repun din nou, tot cu acelasi scop; (4) schimb acul. 

Intai incerc astea si abia dupa aceea consider alte alternative. Pana acum nu am ajuns niciodata aici.

As zice sa nu inlocuiesti masina cu una industriala, care coase numai drept, ci sa o tii. Are niste pasi interesanti, dupa cum am vazut in prospectul ei, pe care eventual i-ar putea folosi ca sa impodobesti ce cosi. Am sa-ti arat alta data ce vreau sa zic cu asta.

Si pe mine m-a batut gandul sa imi iau o masina industriala. Asta pe vremea cand quiltuiam foarte mult. Dar nu am loc in camera de cusut si nu vreau sa tin masinile in dulap, pentru ca uit sa folosesc ce tin in dulap. Din lene.

Daca as fi luat as fi cumparat o masina YUKI, despre care am citit pe grupurile internationale. 

http://www.juki-naaimachines.nl/naaimachines/tl-98p.html

(in partea satanga are o rubrica FOLDER cu un link care te trimite la care te trimite la un document Adobe cu prospectul).

Am inteles de la o cunostinta ca si masinile chinezesti semi-industriale, care se vand in Romania, sunt foarte bune.

Si acum ce scrie Cleo

"La cumparaturile online, sau la masinile cumparate de la intermediari ( gen supermarket, etc) garantiile se fac la service-ul firmei mame. De ex. desi am cumparat masina dintr-un magazin de masini cusut, pt service eu ma duc la sediul Brother din Belgia. 

Ce mi-ar place mie, sa stiu ca am de unde sa o cumpar dar si sa ma duc inapoi cu ea peste 1 an - 3 ani, sa o dau inapoi si cu o diferenta de bani sa imi cumpar una noua ( adica sa aiba serviciu de cumparare si vanzare masini la mana a2a). Si la fel, mi-ar place sa aiba si mini activitati periodice: cursuri/intalniri, discutii pe tema: cusut/brodat/croit etc".

Cum este in Olanda. Service se face aici cum s-a stabilit intre firma care vinde masina si dealer (magazinul de unde o cumpaeri).   Unele magazine au un mecanic cu care lucreaza mereu, ca sa verificile masinile pe care le vand la mana a doua (second hand). Clientii lor sunt trimisi la acelasi mecanic, pe care dealerul il cunoaste si in care el are incredere.

Tu fiind in capitala te poti cduce la sediul firmei (Brother) din Belgia, dar pentru mine ar fi ceva extraordinar de complicat. Asa ca ma folosesc de mecanicul lui Peter.

Un alt lucru care se practica in Olanda, cel putin Peter o face, este sa iti permita sa schimbi masina in decursul primului an de cumparare. Daca o inapoiezi in stare buna si cumperi o masina MAI SCUMPA ti se restituie pretul platit la cumparare. Dar nu in mana, ci se scade din pretul masinii noi.

La asa ceva te refereai?

Activitati periodice, despre care vorbesti, trebuie sa fie la sediul Brother. Si Bernina Olanda face asa ceva, dar e foarte departe si iarasi foarte complicat sa ajung pana in sud.

Peter ofera doua cursuri dupa ce cumperi o masina de la el. Stabilesti cand trebuie sa revii la magazin si in decurs de - aproximativ - o ora iti explica o vanzatoare cum trebuie sa folosesti masina si te pune sa faci niste exercitii pe o masina de cusut a lor si cu materialele lor. Daca te intereseaza ceva special, iti poti aduce materialele si ata ta, ca sa cosi. Sau poti aduce chiar masina ta, ca sa o verifici impreuna cu vanzatorul. 

Ceea ce imi place mie cel mai mult la magazinul lui Peter este ca se axeaza pe ce intereseaza clientele. Asta pentru ca nevasta lui coase si el a inceput magazinul din dragoste pentru ea (era functionar sau manager inainte de a deveni proprietar de magazin). 

Acum au inceput un curs (platit!) de croitorie pentru copii (in jur de 10 ani). Le invata pe fetite, de exemplu, sa isi ocoasa un t-shirt si sa il impodobeasca sau sa faca papusi manusa, pentru teatrul de papusi. Daca merg sambata in jur de pranz la magazin, gasesc masa din spate plina de carpe colorate si masini de cusut, plus limonada si prajiturele pentru copii.

Am sa ma duc odata la ora cursului si am sa-l rog imi dea voie sa fac niste poze, ca sa vi le arat.

Tricotat. Recomand "Knitter's Companion DE LUXE" de Vicky Square

Am vazut un film despre tehnici de tricotat pe YouTube cu Vicky Square si mi-a placut foarte mult.
Am cautat informatii despre ce poti gasi pe internet (gratis si de cumparat) si am dat de o carte a ei cu doua dvd-uri, in care demonstreaza cum se pun ochiurile, cum se tricoteaza, cum se finiseaza si cum poti impodobi un tricotaj.

Sunt mai multe editii, dar numai editia "DeLuxe Edition" are si doua dvd-uri, care de fapt sunt cel mai important argument, daca nu si unicul argument, ca sa va recomand cartea.

Deci parerea mea este sa NU cumparati "The Knitter's Companion' daca nu gasiti editia 'DeLuxe'.

Se poate cumpara la Amazon.co sau Amazon.uk, unde o gasiti la cel mai ieftin pret.

Aici la amazon.com, unde va puteti uita si in ea. Costa numai 17-18 dolari, ceea ce este foarte putin pentru doua dvd-uri cu tehnici speciale.
Si aici la amazon.uk unde se vinde pentru 15.30 lire sterline.
La amazon.de se vinde de la alti vanzatori si pretul incepe de la aproximativ 27 Euro si creste spectacular.
La amazon.fr nu am vazut-o, daca imi aduc bine aminte.
La Interveawe - care a publicat-o - se vinde cu $ 25, asa ca grabiti-va sa o mai gasiti pe Amazon.

Dupa aceste informatii practice [foarte in stilul olandez -:)))!!!], adaug ceva despre carte si dvd.

Carte in sine m-a dezamagit. E adevarat ca este practica: de dimensiuni mici, este cu spirala de metal si o poti lua oriunde, ca sa iti improspatezi cunostintele despre tehnica de tricotat de care ai nevoie.

Va pun doua pagini din ea, ca sa va arat despre ce vorbesc.

Cu toate astea, nu as fi cumparat-o, daca nu ar fi avut dvd-urile, care sunt adevarata comoara ca informatii si demonstratii.
Nimic nu poate inlocui o demnstratie practica in realitate sau pe un film.
Carti despre tehnici de tricotat am mai multe, mai detaliate si mult mai bune, cum ar fi "biblia de tricotat' de la Vogue sau niste carti germane, suplimente la revista "Brigitte"(le-am cumparat special si sunt in germana).

Pe YouTube gasiti ceva filme cu Vicky Square ca sa va dati sema despre ce e vorba. Daca aveti incredere in opinia mea ... cumparati. Nu veti fi dezamagite, daca doriti sa va perfectionati tehnica de tricotat.
Filmul de mai jos este un fragment din materialul inclus in cele doua dvd-uri, asa ca va veti putea da sema de calitatea demonstratiei. Toate tehnicile din carte sunt demonstrate in dvd-uri. Din nefericire si din spirit comercial au ales cea mai simpla tehnica, ca sa o puna pe YouTube.

Succes la tricotat! Happy knitting!

Care este cea mai buna masina de cusut si ce NU trebuie sa cumperi

Inca o postare pe care o aveam in concept si ii dau drumul acum.

...... Nu e asa ca asteptati sa va spun ca marca X face cea mai buna masina de cusut?
Veti ramane insa foarte dezamagite, pentru ca nu stiu care este cea mai buna masina de cusut, desi am incercat mai multe marci si am ramas acum la Bernina. Si totusi nu pot declara ca este cea mai buna masina de cusut.

Daca intri intr-un magazin de pe aici trebuie sa stai mult ca sa decizi ce vei alege. O Bernina? Sau un Pfaff, Viking, Janome sau Brother?

Greu de ales, mai ales ca pe piata apar din ce in ce mai multe masini de cusut super performante, super computerizate, care promit marea si sarea. Indiferent ca e vorba de Bernina, Husqvaran, Pfaff, Janome sau Brother.
Probabil ca multe dintre voi se uita cu pofta la ultimele tipuri de massini de cusut 'top of the line', dar probabil ca nu realizeaza ca o masina de acest gen are si destul de multe dezavantaje:
- fiind de fapt un computer, masina de cusut are un hardware, care se invecheste;
- apar probleme la fel ca si la computere cu Beta-software, adica cu Service Packs (firmware update) care nu sunt inca bine testate si sunt scoase pe piata mult prea devreme.

O gramada de propietare de Bernina care au upgradat la Service Pack X [SP2 sau SP3, nu mai stiu care] au acum probleme cu tensiunea, cu modulul de brodat sau cu rezultatul la cusatura dreapta. De fapt se stie bine ca cea mai frumoasa cusatura dreapta o fac masinile mecanice, care nu fac si zigzag.

Eu nu am upgradat masinile mele si voi cere tehnicanului, care imi controleza masina in fiecare an, sa nu imi puna ultimele software scoase de Bernina. Astept pana vor corecta toate problemele de acum.

Nu vreau sa spun prin cele scrise mai sus ca nu trebuie sa cumperi o Bernina. Dupa cum voi declara aici oficial eu sunt 'a Bernina-girl' si intentionez sa raman asa, pana atunci cand voi realiza ca nu mai merita, pentru ca s-au prostit.

La alegerea masinii trebuie sa tii seama nu numai de criterii obiective (ce ai de gand sa cosi cu ea: croitorie? quilt? vrei sa brodeze? cati bani vrei sa dai pe o masina de cusut? etc), ci si de criterii subiective, ca de exemplu: ai de gand sa studiezi bine manualul de dimensiuni mai mari ale unei masini complicate, sau nu ai chef de asa ceva? In ultimul caz nu te aprinde pentru o masina foarte complicata, cum ar fi Bernina 820 sau 830, ci ia una cu mod de folosire mai simplu si mai robusta.

Citesc pe lista de la Bernina8series mesaje de la persoane care se vaicaresc non stop cat de prost le merge masina de cusut, cat de complicat se pune ata in masina, cat de gingasa este. Vaicareli fara sfarsit.
In afara de cazul in care ai nimerit o masina defecta din fabrica - se mai intampla! - si nu ti se poate reprosa tie nimic, cele mai multe greseli provin din necunoasterea masinii (operator error).
Solutia in acest caz este sa iei manualul si sa il citesti din scoarta in scoarta, chiar inainte de lua masina in folosire. Nu vei pricepe tot, nu vei retine tot ce ai citit, dar ai o idee de ce poate face masina si iti aduci amnite vag, mai tarziu, ca ai citit candva despre problema pe care o intalnesti, undeva in manual. Cu cat e masina mai sofisticata, cu atat este manualul de folosire mai valoros si e absolut necesar sa stii bine ce e in el.

Acum despre masinile cu defect, de care habar nu ai cand ai cumparat-o. Ai cumparat cum zic americanii o masina 'lemon' (lamaie, dar inseamna ca te-ai pacalit / ai luat plasa).

Cum sa eviti astfel de experiente suparatoare si de cele mai multe ori costisitoare? Cumpara de la un magazin (dealer), unde te poti intoarce sa faci reclamatie si sa ceri o masina care performeaza exact cum ti s-a promis cand ai cumparat-o. Tot de pe listele yahoo Bernina (internationala si olandeza) : dealerul este poate cel mai important factor care determina unde te duci sa cumperi.

Am primit intrebari pe blog daca o masina de pe internet e buna. Lasand la o parte marca respectiva, care poate sa fie foarte OK, daca ti se strica ceva: unde te duci? de unde iei piese de schimb? si cine ti-o repara? Inainte sa cumperi masina, gandeste-te la raspunsurile la aceste intrebari. Masina s-ar putea sa fie mai ieftina, dar reparatia sau schimbarea unor piese te poate costa foarte mult.
Si ce chilipir ai facut atunci?

Mai bine cumperi o ocazie de la un magazin de incredere, care iti da si garantie pentru o perioada de timp. Cel putin asa este in Olanda si sper ca si in Romania este sau va fi la fel.

Eu am un dealer foarte bun (Zijlstra naaimachines in Groningen). Il cunosc si ma cunoaste. Stie ca imi ingrijesc foarte bine masinile, ca sunt foarte atenta cum le folosesc si ca mie nu mi se poate reprosa nimic, in general. Daca vin si ma plang de o masina, stie ca e adevarat ce spun si ma ajuta sa o schimb.

Am luat odata de la el o masina de surfilat Pfaff, desi nevasta lui mi-a spus sa nu iau. Dar incapatanata cum sunt si pentru ca mi-a placut cum arata, am luat-o. Masina asta:

Dupa un timp s-a stricat. S-a ars o legatura sau cam asa ceva si ecranul (screen) era negru - deci mort. Fiind un 'touch screen' (comenzile date prin atingerea unui anumit loc pe ecran) nu mai puteam face nimic cu ea. Nu mai intelegea comenzile. Motorul mergea, dar nu imi era de nici un folos.

Mi-a schimbat-o Peter (proprietarul / dealer) si dupa doua luni .... s-a intamplat acelasi lucru. Ecranul a murit iar, arata ca o gaura neagra in masina.
I-am spus atunci lui Peter ca nu mai vreau sa aud de Pfaff computerizat cu touch screen si am schimbat-o pe o masina de surfilat Bernina 1300. Cel putin asta e solida. As fi putut sa o schimb pe un Pfaff Coverlock 3.0, care este mecanica sau cel putin nu are touch screen, dar m-am saturat de aventurile cu Pfaff-ul nou. Cel vechi, facut in Germania - alt lucru.

Deci concluzia mea: cautati un magazin unde puteti reveni, daca sunt probleme. 
Eu nu am inceredere in masinile vandute pe internet, daca nu stii de unde provin si nu ai recomandari de la cineva, care cunoaste firma.

Un alt aspect important, este sa incerci masina in magazin inainte de a o cumpara.
Il pui pe vanzator sa demonstreze cum merge si il rogi sa coasa cateva puncte esentiale (drept, zigzag si alte puncte, pe care le doresti). Cu ocazia asta verifici si daca tensiunea este buna.
Un magazin bun te lasa sa incerci masina inainte de a plati. Si daca in Romania nu se face asa, a venit vremea sa invete cum se servesc bine clientii care cumpara masini de cusut.

Peter are mese in magazin, unde aduce masina pe care doresti sa o iei si permite clientului sa o testeze.

Dupa ce ai cumparat masina, vei petrece mult timp (sper!) cu ea si trebuie sa te simti bine cand lucrezi.

Unele masini nu sunt foarte placute la cusut. Fie din cauza complicatiilor tehnice, fie din cauza aspectului si dimensiunilor.

Asta scriu, pentru ca o alta concluzie de pe listele de masini de cusut este ca trebuie sa te simti bine cu masina, ca sa zic asa. Sa iti faca placere sa cosi cu ea. Nu sa te enerveze sau sa te oboseasca.

Dintre masinile pe care le-am avut eu (nu sunt tinerica) nu m-am omorat dupa Singer (a doua masina) si Toyota (a treia masina) si nici dupa niste Pfaffuri, care aveau butoane pe dreapta, pe care le atingeam din greseala in timp ce cuseam si imi schimbau pasul. Ma trezeam ca mi se schimba zigzagul in pas drept sau in alt pas.

[nu stiu daca am avut-o pe asta sau un alt tip]

In schimb mi-a placut sa cos cu Elna Carina AirTronic (mecanica) si cu un Pfaff mecanic [Jeans sau cam asa ceva], pe care l-am dat unei verisoare.
A fost OK si Janome 6600 (vandut). Brother nu am avut niciodata - am acum una (Innovis 4500) dar o folosesc numai la brodat, asa ca nu stiu cum coase. Am auzit insa numai lucruri bune despre ea si despre performantele masinii Brother.

Se zice insa ca cea mai buna masina din punctul de vedere al raportului performanta / pret este Janome sau BabyLock (cred ca asa ii zice). Sunt facute in aceeasi fabrica. Si Brother, evident.

Cea mai iubita masina a mea a fost Bernina Aurora 440 QE. N-o mai am si imi pare si acum rau de ea.

[Aurora, pusa in masa portabila SEW EZI, ideala pentru quiltuit]

V-o recomand din inima, din toate punctele de vedere: e simplu de folosit si are vestitele picioruse Bernina, care sunt finisate si gandite exceptional de practic.

Dar cel mai mult va recomand sa nu cumparati o masina, fara sa o incercati si sa aveti convingerea ca veti lucra cu placere la ea si o veti indragi. Daca gasiti o astfel de masina nu trebuie sa va mai tenteze nici o alta masina, oricat de multi-performanta ar fi.

Pentru Alina, care vrea sa deschida un atelier de lenjerie si ma intreaba ce masini ar trebui sa cumpere.
Nu stiu, pentru ca nu cunosc persoane care au astfel de ateliere.
Am fost insa la curs la doua profesoare de lenjerie, foarte cunoscute in Olanda si in lume: Dini de la Danglez si Margreet de la Merckwaerdigh. Masinile lor erau mai slabe - ca sa zic asa! - decat ce am eu.
Ambele au o masina Pfaff cu dublu transport (IDT) de acum vreo 5-8 ani. Cel putin! Cumparata pentru dublul transport, care te ajuta sa cosi materialele mai dificile. Dar pot sa va spun si garantez ca Aurora, fara dublu transport coase la fel de bine.

Dat fiind ca indemanarea si cunostintele lor despre cusutul lenjeriei sunt infinit (infinit la patrat!!) superioare priceperii mele, fac minuni cu masinile pe care le au si realizeaza lenjerie, la care eu la ora asta nu pot decat sa visez.
Mai importanta decat masina este deci indemanarea celei care coase. Asta este un adevar mare, pe care l-am mai repetat de multe ori si il voi repeta si in continuare.

Cred, Alina, ca daca vrei sa faci atelier si sa cosi cu mai multi oameni in acelasi timp sau foarte, foarte mult, ar trebui sa te orientezi spre masini industriale, despre care insa eu nu stiu nimic, fiindca nu ma intereseaza.
Imi pare rau ca nu te pot ajuta. Daca aflu ceva nou, o sa tin minte sa-ti spun.

Curatenia de Paste (ortodox)

Pastele din Olanda a trecut. Pastele romanesc ortodox va fi pe 5 mai si deci mesajul urmator, ramas in concept de catva timp, mai este inca actual.

De doua ori pe an fac curatenie generala. Scot tot din dulapuri, dau peretii cu aspiratorul, spal si sterg tot. Cu aceasta ocazie mai stiu si eu ce am prin dulapuri... -:)!
In plus facutul curateniei este o activitate terapeutica, dar care nu trebuie practicata in mod exagerat, evident.

Acum cativa ani am aflat de la cineva ca exista un grup de seniori olandezi, care scriau despre astfel de subiecte. Tot nu aveau ce sa faca ca pensionari. Am intrat si eu in grupul lor, desi eram copil fata de ei.

Am intrat si am ramas cu gura cascata de ce organizati erau.
Scopul lor era sa faci anumite activitati pe zi (luni - bucataria, marti - sufrageria... etc).
Sefa tribului (era si la ei o bulibasa) dadea indicatii: procurati-va cutii sa puneti obiectele: una pentru cele de tinut, una pentru dat si una pentru aruncat. De asta mai auzisem si inainte, pentru ca citeam pe vremea aceea revista germana Brigitte (care atunci era favorita mea, desi s-a prostit intre timp si am ramas numai la revista Freundin).

Chestia asta cu cutiile nu era spectaculara si nici restul, in afara de un singru lucru: am aflat ca trebuie sa dau si peretii cu peria de la aspirator. De sus pana jos si pe tavan.
Prima data cand am facut asta am picat singura in admiratia camerei mele. Se luminase dintr-o data, fara sa exagerez. Probail ca aspirasem pentru prima oara praful care era ascuns intre micile asperiati ale peretelui (nu stiu cum se numeste tehnica in care se netezeste tencuiala de pe perete), care era vopsit apoi cu latex.


Dar in curand am parasit grupul, pentru ca strategia lor era sa inceapa toata horda la sufragerie, in acelasi timp, si sa isi comunice rezultatele. Cum eu nu eram si inca nu sunt pensionara, nu aveam atat timp liber ca ei si ramasesem mult in urma. Schemele de lucru mi-au folosit mult.



Acum de Paste am facut curatenie mare folosind iubitul meu sampon de masina, despre care am mai scris aici, cu rezultate fenomenale. Cel de sus este sampunul pentru geamuri.

Folosesc acum samponul de masina aproape la tot ce trebuie spalat. Dupa cum am mai scris si inainte, atentie numai sa nu udati prea mult marginile produselor acoperite cu folie, cum sunt cele de la Ikea (usile de la dulapuri, de exemplu). Se umfla repede si se defac, daca raman foarte mult ude. De aceea astfel de objecte trebuie numai sterse cu carpa din microfibre, umeda. La fel si prizele, adica de fapt plasticul din jurul lor.

Pe lemn, metal sau pe lemnul vopsit nu veti avea insa probleme. In plus 'revigoreaza' vopseaua. Zici ca ai vopsit lemnul de curand.

[In stanga terminasem de spalat, in dreapta - nu]

Cel mai frumos iese la spalatul geamurilor. Dau toata usa sau geamul, de sus pana jos, cu sampon de masina, dupa care sterg cu o carpa din microfibre. Se poate si cu bumbac, dar cu microfibre se ia mai repede spuma si apa.

Pe geam mai dau putin cu o carpa de bumbac uscata si .... am terminat treaba.

Geamurile stralucesc si datorita stratului protector se murdaresc mai putin repede. 

Despre spalatul geamurilor mai am si o poveste frumoasa. Nu stiu cate dintre voi stiti cum se spalau geamurile in vremea comunistilor: cu spirt si cu ziar. Era mai complicat sa cumperi ziare intr-o anumita perioada din istoria Romaniei, pentru ca nu aveai voie sa stergi geamuri cu 'organul partidului' (Scanteia, traducerea surioarei ei bolsevice, Iskra). Din cauza asta pierdeai mult timp sa iei 3 ziare de la un chiosc, 2 de la altul. Daca aveam noroc imi dadea nenea de la ziare cate voiam, pentru ca gasisem probabil un vanzator de ziare caruia putin ii pasa de onoarea 'organului partidului'.

Cand am ajuns in Olanda si am vazut ca nu mai trebuie sa frec geamul cu ziarul in prostie, m-am bucurat mult. Produselor lor erau, daca nu superioare, in orice caz mai bune pentru gospodine, pentru ca le scuteau mult timp.

Acum un an am citit intr-o revista olandeza ca cineva propaga spalatul geamurilor cu ziare, care dupa ea era o metoda superioara si foarte practica (pardon???!!??). Uite cum evolueaza lumea in spirala, cum zicea Radishcev, un rus din trecutul foarte indepartat! De la spalatul geamurilor cu ziarul am pornit si tot acolo am ajuns. 

Evident ca, fiind marcata de trecutul in paradisul comunist, nu voi folosi niciodata aceasta metoda. Geamurile mele nu vor vedea ziar in vecii vecilor. Si daca voi scrie candva despre asta, veti sti cu siguranta ca am devenit (sado-)masochista.

Revin la laudarea rezultatelor cu samponul de masina.

Verificarea am facut-o cu ocazia vizitei de Paste a nepotelelor mele gemene, Dodo si Jojo. Au inceput sa mearga in patru labe si umbla precum iepurii prin camera. 

Stand intr-o casa veche olandeza, am sufrageria dupa moda veche, cu usi interioare, care in general sunt mereu deschise, dar se pot si inchide. Am inteles ca olandezii aveau astfel de usi pentru ca sa economiseasca caldura: incalzeau iarna numai intr-o singura jumatate de sufragerie (sper sa fie adevarat)a explicatia asta, dar este oricum veridica).

Ca sa impiedic cele doua rozatoare (de morcov si ardei gras verde) sa intre in partea din fata a sufrageriei, unde am niste masute care le pot cadea in cap si alte lucruri pe jos, care se pot sparge, am inchis usile.
Fascinate de fructul interzis (jumatatea de camera unde se vedeau foarte multe atractii pentru ele) au stat amndoua in partea cealalta a usii (cum se vede mai sus) si evident... cu mainile pe geamurile de jos.
Dar nu cu mainile curate, ci cu mainile umede de la scosul si bagatul morcovului in gura sau .

Nora mea mi-a zis 'gata cu geamurile tale curate!'. Ei bine, s-a inselat. Dupa ce au plecat am sters numai geamul cu o carpa uscata de bumbac si este la fel de curat ca inainte sa vina ele. Probabil din cauza stratului de 'wax' protector, care ramane dupa ce ai spalat masina cu samponul special.

Minunea cea mai mare la spalatul cu samponul de masina raman insa jaluzelele cu lamele de metal sau plastic. Nu numai ca se spala foarte repede, dar se pune praful ceva mai greu pe ele.
Cand am sa ajung la acest capitol am sa pun neaparat o poza-doua.
Morala? Traiasca samponul de masina (pentru geamuri cel de genul wash & dry, pentru alte spalaturi e bun si cel mai ieftin).

Dupa o lunga vacanta pe blog, iar tricotaje

Iata ca revin cu noutati si cu ultimele creatii in tricotaj. De fapt am mai multe proiecte in santier, pe care vi le voi arata la timpul potrivit.

In afara de Pastele protestant si catolic de pe 31 martie, pe care l-am sarbatorit facand mancare la banda rulanta pentru doua mese de Paste, pe care le-am dat, am avut o suparatoare infectie la o masea, care m-a cam facut KO, inainte si dupa rezolvarea problemei. In cele din urma s-a soldat cu o mica operatie si vinerea trecuta, dupa ce anestezia s-a dus si au inceput sa ma doara suturile pe gingie, am tot stat ca o curca plouata si nu am mai putut scrie nimic pe blog, cum imi propusesem.

In plus, din cauza problemelor cu maseaua nici n-am mai ajuns sa mai ies in lume, adica pe blogul meu si pe blogurile altora.
Asa ca nu mai sunt la curent cu ce se intampla in 'lumea noastra'. Dar voi recupera cat mai repede.

Am sa va dau celor care tricoteaza un model de guleras pentru pulover pentru copil sau chiar pentru doamne si domnisoare. Un model pe care l-am inventat eu insami si care - dupa mine -  arata foarte bine si se finiseaza simplu si frumos.

Povestea acestui guler

Am facut un pulover surpriza pentru Dodo, careia ii sta foarte bine cu roz.

Modelul este modelul meu standard pentru 1 an (marimea 80, europeana). Dupa primul pulover de care am fost multumita, am scris intr-un caiet pe cate ochiuri pun fata sau spatele, cate randuri lucrez, cat si cum scad, etc.
Cand vreau sa fac ceva penru Dodo sau Jojo, scot caietul si incep sa pun ochiuri, fara sa-mi mai bat capul. Variez numai culorile si detaliile, pentru ca folosesc mereu lana Phildar pentru bebelusi (este foarte frumoasa si pufoasa, are si lana in ea si se spala la masina de spalat. Ce mai poate dori o mama sau bunica mai mult pentru bebelus?).

[Cam asa arata un 'schematic' in caietul meu de tricotaj, 

in toate limbile, amestecate in mod babilonic: romana, olandeza si engleza]

Apropo. Daca va intereseaza, pot sa va dau modelul daca gasiti lana sa lucrati cu andrele de 3 mm. Nu atat numarul de ochiuri, pe care il vedeti mai sus (pentru ca st. = stitches = ochiuri), dar mai ales cum se scade pentru umar sau pentru gat si cum se face maneca, ).

Lana este Phildar Partner Baby, culoarea roz (eglantine). 
Pe pelota scrie sa lucrezi cu anderele 2 -2,5 mm, dar cum eu lucrez strans... As putea de fapt sa tricotez lana asta si cu andrele 3,25 mm.

Acum sa revin la povestea puloverului roz.
M-am gandit cand am inceput sa tricotez ca nu mai vreau dungi si am facut tricotaj 'brocat' (adica modelul lucrat pe fata in relief, cu ochiuri pe dos / purl stitches).
Am vazut intr-o revista modelul si mi-a placut.

Se lucreaza asa:
(marginea) * [2 ochiuri pe dos, 10 ochiuri pe fata = purl 2, knit 10]
Randul urmator (pe dos) se lucreaza in asa fel incat sa ai modelul de *[ 4 ochiuri pe dos - 8 ochiuri pe fata]
Apoi lucrezi 3 randuri cu acelasi numar de ochiuri in model *[6 ochiuri pe dos - 6 ochiuri pe fata]
Si inca doua randuri in sens invers: intai *[4 ochiuri pe dos - 8 ochiuri pe fata] si ca sa termini bulina (polka dot) *[2 ochiuri pe dos, 10 ochiuri pe fata].

Dupa ce lucrez 3 randuri ciorapeste (stockinette), incep iar modelul, dar intercalat.
De ce 3 randuri? Pentru ca modelul are 7 randuri si lucrand inca 3 randuri ciorapeste (10 randuri in total) pot sa incep modelul pe fata, ceea ce inseamna ca vad bine unde intercalez bulinele. E mai clar pe fata, decat pe dos.

Din nefericire se cam strang ochiurile pe fata si nu sunt bulinele foarte vizibile, cum m-am asteptat eu.

De aceea trebuie intins bine tricotajul [blocking], dupa ce il termini si il speli.

[gulerul vazut din spate]

[puloverul vazut din fata]

Dar acum cum se face gulerasul.

1. Iei intai ochiurile in jurul gatului cu andrele circulare, ca sa stii de cate ochiuri (numar X) ai nevoie la guler. Lasi deoparte puloverul, dar nu rupi firul de lana, pentru ca dupa ce faci gulerul vei tricota cu el incontinuare. Poti de fapt sa si rupi firul, ca sa incepi gulerul, dar va trebui sa faci apoi nod cand revii la terminarea gatului.

2. Gulerasul e mai bine sa-l faci dintr-o pelota noua sau cu un rest de la pulover. Montezi pentru guler (cast on) un numar dublu de ochiuri fata de ochiurile de la gat (numar 2X) si lucrezi 4 randuri in bob de orez (seed stitch). Apoi 4 randuri ciorapeste (stockinette).

3. Scazi, tricotand 2 ochiuri impreuna (knit 2 together). De la numarul de ochiuri 2X ai acum exact acelasi numar de ochiuri ca la gat. Am mai lucrat un rand - sau doua? - ca sa imi fie mai usor la tricotatul gulerului de gat, sa nu am incretiturile sa ma incurce.

3. Pui gulerul cu spatele pe fata puloverului si tricotezi DE PE DOSUL PULOVERULUI, dar iei ochiurile impreuna LUCRAND ciorapeste pe fata (knit stitch). Iei impreuna un  ochi de la guler cu unul de la gat si le lucrezi pe fata. Lucrezi de fapt cu trei andrele: doua sunt andrelele de la gat si de la guler, cu a treia andrea lucrezi ochiurile impreuna.
Pe fata vei avea un rand ca la punctul lenes (ridge / purl sttiches). 
Uitati-va inca o data bine la prima poza.

Puteti sa faceti si altfel, sa nu mai apara randul pe dos (purl) pe fata, dar mie imi place mai mult cu marginea elasticului de la gat bine demarcata. Chiar daca faceti abstractie de gulerasul incretit si va uitati numai la elasticul de la gat, e mai frumos cu randul pe dos (purl).

4. Acum lucrati elastic la gat - cat doriti de inalt - si incheiati de preferinta cu acul (vezi postarea in care explic cum se incheie cu acul).


Cum am incheiat slitul de la gat (uitati-va iar la prima poza, ca sa vedeti cum arata slitul)
Am luat ochiuri de o parte si de alta a slitului si in randul urmator (pe dos) le-am incheiat direct, lucrand insa ochiuri pe fata (knit stitches / bind off). Cand am ajuns la varful (V) al slitului, am scazut doua ochiuri de o parte si de alta (decrease 2 stitches), in timp ce incheiam (bind off).

Norei mele i-a placut atat de mult modelul, adica gulerul, ca mi-a mai comandat un pulover identic si pentru Jojo, dar ceva cu albastru. Culoarea ei.

Intre timp am mai facut o jacheta din lana Drops, dar pentru Jojo, pentru la toamna.

Nu-mi place cum am pus nasturele. Ar fi fost mai bine daca ar fi stat mai sus, chiar langa gat.
Dat viitoare cred ca voi pune primul nasture chiar in primul rand de la gat (iau ochiuri si fac butoniera orizontala cand lucrez al doilea rand. Sau poate mai bine cand lucrez al treilea rand).

Am mai facut o jacheta pentru o alta fetita. Am experimentat cu incheierea cu picou (picot bind off) la tiv. Am facut picourile (picot) prea mari.

M-am saturat de fapt de acest model. Dar mai am o ultima jacheta de facut pentru Dodo in culori in degradeu de violet si una pentru nepotica fratelui meu din Romania.

Acum sa vad cand mai reusesc sa pun postarile despre curatenie si despre bucatarie, pe care le aveam in  agenda, ca sa zic asa...-:)!