DORIS despre 'tissue fitting' (oaspete pe blog)

Stiti deja cine e Doris. 
Ne-a scris acum cateva zile pe grup un mesaj despre ultima rochie pe care a facut-o si a precizat ca a folosit metoda de probat a tiparului pe hartie (tissue fitting), inainte de a taia si ca a ajutat-o foarte mult. Am rugat-o sa scrie pe blogul meu cum a facut, pentru ca ea si Otilia sunt pionere in Romania, folosind aceasta metoda. De aceea sunt convinsa ca experienta ei ii va interesa si pe altii sau pe altele. Cu atat mai mult cu cat scrie detaliat si foarte clar.
O mai rugasem si pe Vera sa scrie, dar din cauza MEA nu a ajuns pana acum sa o faca. M-au luat treburile si grijile si am uitat sa abordez iar. Mea maxima culpa. Cu Doris am contact mai des pe grup, asa ca am reusit mai repede. 
Multumesc mult, Doris, pentru ca doresti sa ne impartasesti experienta ta.
Acum ii dau cuvantul ei.

Zilele trecute am primit o invitatie onoranta pentru mine sa scriu un articol pe blogul lui Carmen. Mi-am zis: “Oaaauu! Suna a guest star din filmele de la Hollywood -:)!” Tema articolului - tissue fitting sau, pe romaneste, etapele dinaintea croirii pe material. Toate bune si frumoase, insa eu n-am mai scris un articol de blog pana acum. Mi-am luat totusi inima in dinti si m-am pus pe scris. Mentionez insa ca scriu despre experienta mea personala, care poate diferi de a voastra.

Intai ce este tissue fitting, pentru ca nu am gasit nici o traducere in limba romana, din care sa intelegi exact scopul acestei etape din croit si cusut. 
Tissue fitting incepe in momentul in care copiezi tiparul original sau din revista pe hartie, alegand marimea cea mai aproape de a ta. 

In ultima vreme tiparele sunt disponibile si in format electronic pe site-urile marilor furnizori (Burda, Vogue, Simplicity, etc). Acestea pot fi descarcate (download) contra cost si listate la imprimanta de acasa pe hartie format A4 . Acest tipar va fi copiat pe foita (tissue paper).

[Adaugarea mea: vezi si in postarea Tipare Burda download cu plata de pe BurdaStyle Germania cum se lipesc].

Avantajul unui tipar in format electronic este ca poate fi imprimat ori de cate ori este nevoie, iar dezavantajul ca trebuie intai sa-l asamblezi. Dar asta nu este nici pe departe  rocket science.

Daca folositi inserturi din revistele Burda, Diana Moden, Patrones, care sunt de cele mai multe ori tipare suprapuse pe acceasi coala de hartie, trebuie sa le copiati si uneori sa le si asamblati, daca sunt din doua bucati.

Eu folosesc hartia pentru copt la copiat, daca nu gasesc foita speciala pentru tipare (tissue paper). Se gaseste la role de 8 metri, dar pentru ca are o latime redusa (38-40 cm) poate fi mai dificil de utilizat la copiatul tiparelor mari.

Avantajele folosirii hartiei de copt: se gaseste la supermaket la un pret acceptabil (5 lei), este suficient de transparenta ca sa poti vedea toate marcarile si indicatiile de pe tipar, este rezistenta, nontoxica si reciclabila.

Dezavantajul: nu poate fi lipita cu banda adeziva / scotch, asa ca imbinarile trebuiesc facute cu ace cu gamalie sau cu capse.

Pontul meu: utilizati hartia de copt de culoare deschisa, pentru ca are un grad mai mare de transparenta. 

Evident ca puteti folosi folie de polietilen sau foita speciala pentru copierea tiparului (Swedish tracing paper).

Un factor important pentru succesul etapei tissue fitting este sa stabiliti marimea corecta a tiparului pe care il folositi si sa il copiati pe hartia de copt cu toate marcajele si instructiunile date pe tipar. Despre alegerea corecta a marimii tiparului, alta data.

Dupa ce ati copiat tiparul pentru tissue fitting trebuie sa controlati daca aveti in tipar rezerva de material (seam allowance). 
Daca folositi un tipar care nu include si aceasta rezerva, o veti adauga la tiparul copiat, inainte de a-l taia. Rezerva este in general de 1.5cm pentru imbinari. 

Taiati acum tiparul pe linia care include rezerva. Unele tipare (in general americane) includ si rezerva, ceea ce se specifica in instructiunile de coasere. Daca vreti sa stiti care tipare au rezerva si care nu, cititi acest articol pe care l-am gasit pe web.

Atentie! In cazul in care tiparul nu include si rezervete de tiv, nu incercati sa folositi masura imediat urmatoare, care este mai mare, ca sa evitati munca de a adauga linia de taiat pe tipar. Rezultatul nu va fi cel pe care il doriti!

Dupa ce ati decupat tiparele, taind pe linia de tiv (a tiparului sau adaugata) trebuie sa asamblati cu ace cu gamalie partile pe linia de coasere, avand grija sa le pozitionati corect, in functie de marcajele penselor, cutelor, cretilor, etc.

[Observatia mea: acele cu care prindeti partile tiparelor se pun cu varful in jos, ca sa nu cada cand probati]. 

Obtineti o jumatate din hartie din haina pe care o veti coase, care va fi baza modificarilor la probat.

In cazul in care dispuneti de un manechin de croitorie veti putea efectua 'tissue fitting' fara sa aveti nevoie de ajutor din partea unei alte persoane. Altfel e mai greu, dar nu imposibil.

[Observatia mea: manechinul trebuie sa fie NEAPARAT copia exacta a corpului vostru, altfel nu faci nimic, pentru ca probezi de fapt pentru o alta persoana. Si  anume acea persoana cu un corp care este copia fidela a manechinului pe care il aveti].  

Eu nu am si de aceea procedez in felul urmator: 

* Imbrac o helanca si o pereche de colanti (haine mulate) ca suport pentru acele cu gamalie cu care voi fixa tiparul.

* Marchez pe hainele mulate mijlocul fetei si al spatelui, liniile umarului, gatului, taliei, punctul bustului, etc. Marcarea se poate face partial (mijlocul fetei si mijlocul spatelui) si inainte de a imbraca hainele, ca sa nu ai nevoie de ajutorul unei alte persoane. Se marcheaza cu creta de croitorie sau cu creion special, ale carui urme dispar dupa o anumita perioada.

* Fixez pe mine pe haine cu ace cu gamalie tiparul, in asa fel incat liniile principale (mijlocul fetei si al spatelui, linia umarului, etc) sa corespunda cu marcajele de pe haine (pe cat posibil). 

Mai mult ca sigur ca veti avea nevoie de ajutor la acest pas. La final insa veti vedea cam cum va arata articolul vestimentar pe corp.

Si acum incepe distractia!!! Distractia numita tissue fitting.

Cu cat masurile voastre sunt mai apropiate de dimensiunile standard ale tiparelor, cu atat modificarile pe care trebuie sa le faceti sunt mai putine.

Eu am aflat de la Otilia Gergely despre o carte pe web, care ilustreaza si descrie majoritatea problemelor pe care le poti intalni la tissue fitting si cum le poti rezolva. 
Adevarata provocare a acestei etape ramane insa evidentierea problemelor, pe care trebuie sa le rezolvi. Abia dupa ce stii ce ai de modificat, poti face corectii conform instructiunilor descrise in foarte multe carti, reviste, site-uri, bloguri, etc.

Ca sa intelegeti mai bine, va rog sa va uitati la pozele de mai sus si sa vedeti care erau problemele mele la primul probat:
* rascroitura subratului este prea mare
* unghiul si lungimea umarului sunt mari
* linia taliei pe tipar este mai jos decat talia mea
* pensa din fata este prea lunga, trecand de punctul bustului (BP / apex)

Prima regula importanta in tissue fitting: modificarile se fac de sus in jos. 

1. Incep deci cu unghiul si lungimea umarului. 
Despre cum am procedat, v-a povestit Carmen postarea “Despre doua talente in croitorie: Doris si Otilia Gergely (1)”. 
Am ridicat linia umarului cu 1,5cm, rotind tiparul in jurul punctului de intersectie a liniei gatului cu linia umarului. 
Linia cu rosu din poza de mai jos reprezinta rezultatul intermediar, iar linia albastra este linia definitva din tiparul personalizat pentru mine. 
Conturul negru reprezinta tiparul original. 

Atentie! Am modificat atat tiparul fetei, cat si tiparul spatelui.

Curbura rascroielii albastre (definitive) este aproximativ la fel cu din tiparul original (linia neagra) cea neagra - am folosit florare / French curve ruler, insa lungimea rascroielii definitive, pentru corpul meu, este mai mica. 
De observat punctul de intersectie al rascroielii albastre cu linia laterala de coasere.

Am prelungit linia laterala (neagra) de pe tiparul pe care l-am folosit, pana a intersectat noua rascroiala albastra. Linia laterala albastra se suprapune cu linia laterala initiala (neagra) si se prelungeste pana se intersecteaza cu rascroiala albastra.
Mai puteti vedea ca si lungimea umarului s-a scurtat si corespunde acum masurii mele reale.

2. Rascroitura subratului. 

In general distanta dintre subsuoară si linia subratului unei haine este de aproximativ  4.5cm. Evident ca la unele modele va fi altfel, in functie de design.

Linia galbena reprezinta linia subsuoarei pe corpul meu, linia verde la 4,5 cm este linia corecta a subratului in bluza pentru mine, iar linia rosie este linia subratului din tiparul original. 

Diferenta dintre linia corecta si linia originala (inainte de modificarea unghiului umarului) este de 3cm. Dupa modificarea unghiului umarului rascroiala subratului va trebui micsorata cu 1.5cm. Reamintesc ca linia umarului (si implicit rascroiala subratului) a fost ridicata cu 1.5cm in etapa precedenta.

3. Pentru ca si linia taliei tiparului era un pic mai jos decat talia mea am hotarat ca cea mai buna solutie pentru rezolvarea simultana a celor doua probleme este sa scurtez lungimea spatelui / fetei pe marcajul superior al tiparului. 

In plus, diferenta dintre lungimea spatelui meu si lungimea standard a spatelui Burda pentru marimea mea este de 1cm. Deci trebuia oricum sa scurtez lungimea spatelui cu 1 cm.

Pe tipare - aici un tipar Burda - se indica liniile pe care trebuie sa lungesti sau scurtezi tiparul, daca iti este prea scurt sau prea lung. E vorba de liniile pe care le indic cu sagetile rosii.

Pe aceste linii am scurtat lungimea spatelui / fetei si a rascroiturii cu cei 1,5 cm calculati.

Pot sa va spun ca sunt multumita de rezultatele obtinute pana in aceasta faza. 

Experienta acumulata pana acum la tissue fitting m-a ajutat la realizarea corecta si mai rapida si a altor obiecte vestimentare. 

Desi la prima vedere pare costisitoare din punct de vedere al timpului alocat, etapa tissue fitting te ajuta in final sa minimizezi timpul alocat realizarii unui proiect de croitorie si sa reduci costurile materialelor utilizate, pentru ca un material taiat cu un tipar care nu ti se potriveste, uneori nu mai poate fi corectat.

In partea a doua va voi descrie problemele ramase nerezolvate in proiectul de mai sus (lungimea pensei din fata, montarea manecii). Deci... va urma.