Cine sunt Doris si Otilia? Doua prietene de pe internet cu care discut in grup despre coitorie. Ambele sunt extraordinar de talentate. Invata repde si fac haine minunate.
Intai Doris acum, pentru ca pentru Otilia am o provocare de design pentru rochita viitoare, pe care o voi arata in postarea urmatoare. Altfel ar trebui sa scriu prea mult aici.
Doris vine din lumea IT-ului, lucru de care este foarte mandra de altfel. Si eu sunt la fel de mandra de mintea ei de IT-ista, pentru ca vine pe grup cu sugestii foarte interesante sau - cum a fost ultima ei idee despre care am sa scriu mai jos - pur si simplu briliante.
Ce parere aveti de inovatia ei de mai jos? Daca nu aveti nici o parere, cititi mai departe ca sa intelegeti de ce o gasesc brilianta.
In cadrul unui proiect pe care il facem impreuna, ea ne-a aratat urmatoarea poza, facuta la prima faza de 'tissue fitting':
Pensa este prea sus si rascroitura bratului prea mare, pentru ca lungimea spateleui in tipar este mult prea mare pentru ea.
Ne-am dat toate cu parerea, a spus si ea ce gandeste ca trebuie sa corecteze si pana la urma am ajuns (eu) la concluzia ca spatele trebuie scurtat, fiindca s-a masurat gresit (prea lung.) Doris a ajuns singura la concluzia ca unghiul umarului (shoulder slope) in tipar nu este corect fata de unguil umarului ei.
Bine, ii raspund, atunci du-te si citeste ce am scris eu despre metoda de control pe care o propaga Vogue (postarea este aici la mine pe blog: Verificarea tiparului: gatul si umerii) iar apoi incearca si tu si vezi ce iti iese.
Paranteza. E mai simplu sa faci verificarea asta de la bun inceput, decat sa bajbai pana nimeresti exact cu cat trebuie modificat tiparul. Mai ales ca daca te probezi singura, este mai greu sa prinzi in ace de gamalie exact cat surplus ai, sau sa desfaci cusatura umarului si sa estimezi cat ar trebui adaugat.
Judy Neukam de la Vogue te sfatuieste sa iti desenezi conturul umerilor pe o foaie, pe care sa o prinzi de perete si sa compari umarul tau cu cel din tipar, ca sa vezi cu cat trebuie ridicat sau lasat in jos.
Am crezut ca si ea va face tot la fel.
Dar ce credeti ca a facut nazdravana de Doris?!?! A pus sa i se deseneze cu creion dermatografic conturul umerilor pe faianta de la baie.
Si aici a facut ceva foarte, foarte destept. Atat de inteligent este ce a facut, ca mi-a trebuit catva timp sa pricep. Numai o minte precisa si iute de IT-ist sau de matematiciana putea gandi solutia asta.
Fiindca tiparul ei are rezerva de cusatura (seam allowance) nu ar fi vazut prea bine daca ar fi ridicat tiparul ca sa ii vina punctul gatului (seam line / linia de cusatura) de pe tiparul ei exact pe acelasi punct de pe conturul umerilor si gatului de pe peretele de la baie.
Dar cum nu trebuia masurat decat de la linia corecta a umarului si pana la linia umarului ei (de fapt controlezi numai un unghi), nu conteaza daca masori de la linia cusaturii (seam line) sau de la o linie paralela cu ea. Folosind linia paralela a tivului (egal) si-a asigurat vizibilitatea si poate masura mai usor (vezi prima poza).
Doris, fata draga, esti brilianta! Asa am sa fac si eu de acum inainte, pentru ca si eu am umarul mai drept decat cel din tipar (verificat deja).
NB! Daca insa umarul este cazut si vine sub linia de umar a tiparului nu vei mai avea acest avantaj de vizualitate buna, fiindca linia reala va fi oricum sub tiparul pust peste conturul gatului si umerilor.
Pentru persoanele cu umerii mai ridicati decat umerii standard din Burda metoda lui Doris este de preferat metodei din Vogue (pentru ca si ei folosesc tipare cu rezerva de cusatura / seam allowance).
Dupa ce si-a verificat si corectat lungimea spatelui si unghiul umarului a ajuns la acest frumos rezultat. Sa vedem spatele mai clar in alte poze ca sa stim ca e bine. Nu stiu daca e scurtat bine. Parca vad linia de talie prea jos si poate are sway back (spate cambrat), care va trebui corectat. Pe urma maneca si pe urma schimbari de design, daca doreste sa foloseasca acest tipar pentru a copia diferite modele...
Doris, sunt foarte mandra de tine!
Sa nu uiti sa copiezi contrul umerilor tai pe o hartie, pe care sa o pastrezi.
Judy Neukam il are copiat pe masa de taiat (cutting table) pentru ca il foloseste la fiecare tipar.
Ea si Otilia glumesc ca merg pe drumul lui Botezatu (sau Buzoianu sau cam asa ceva).
Cum sunt plecata de mult din Romania nu am priceput gluma si am crezut ca este o expresie sau un proverb pe care nu-l (mai) stiu.
Ah, da, era sa uit. Am citit pe un forum reactia cuiva care incerca sa copieze un tipar facut pentru un fel de haina si sa-l foloseasca pentru alt tip de haina, 'ca sa nu se complice' cu desenarea unui tipar foarte simplu, de altfel.
Te complici infinit de mult cu astfel de incercari, care au sanse minime sa reuseasca. Mai bine ceva munca preliminara pe tipar, pentru ca atunci cand tai stofa sa stii cel putin ca sansele de reusita au crescut.
Eu sunt adepta practicarii probatului tiparului (tissue fitting) si alicarea metodei Palmer & Pletsch pentru persoanele cu bust mai mare decat cupa C la sutien. Imi pare bine ca am convins si pe alte persoane de eficienta acestei metode in cazul incare folosesti tipare comerciale, care sunt facute pentru un standard in care nu te incadrezi.
De aceea am rugat-o pe Doris sa ne scrie ce crede ea despre tissue fitting. Inchei postarea cu parerea ei, care cred ca merita sa fie facuta cunoscuta si in acest fel.
Spor la cusut. Happy sewing.
P.S. Am sa o rog pe Doris sa-mi dea voie sa adaug aici in viitor poza cu bluza ei terminata. Sunt sigura ca va iesi foarte bine.
P.P.S. Daca sunteti pe Lucru de Mana si aveti intrebari, Otilia Gergely va poate ajuta si explica, daca are timp, pentru ca a inteles in timp record despre ce e vorba si stie acum cum se face.
Intai Doris acum, pentru ca pentru Otilia am o provocare de design pentru rochita viitoare, pe care o voi arata in postarea urmatoare. Altfel ar trebui sa scriu prea mult aici.
Doris vine din lumea IT-ului, lucru de care este foarte mandra de altfel. Si eu sunt la fel de mandra de mintea ei de IT-ista, pentru ca vine pe grup cu sugestii foarte interesante sau - cum a fost ultima ei idee despre care am sa scriu mai jos - pur si simplu briliante.
Ce parere aveti de inovatia ei de mai jos? Daca nu aveti nici o parere, cititi mai departe ca sa intelegeti de ce o gasesc brilianta.
In cadrul unui proiect pe care il facem impreuna, ea ne-a aratat urmatoarea poza, facuta la prima faza de 'tissue fitting':
Pensa este prea sus si rascroitura bratului prea mare, pentru ca lungimea spateleui in tipar este mult prea mare pentru ea.
Ne-am dat toate cu parerea, a spus si ea ce gandeste ca trebuie sa corecteze si pana la urma am ajuns (eu) la concluzia ca spatele trebuie scurtat, fiindca s-a masurat gresit (prea lung.) Doris a ajuns singura la concluzia ca unghiul umarului (shoulder slope) in tipar nu este corect fata de unguil umarului ei.
Bine, ii raspund, atunci du-te si citeste ce am scris eu despre metoda de control pe care o propaga Vogue (postarea este aici la mine pe blog: Verificarea tiparului: gatul si umerii) iar apoi incearca si tu si vezi ce iti iese.
Paranteza. E mai simplu sa faci verificarea asta de la bun inceput, decat sa bajbai pana nimeresti exact cu cat trebuie modificat tiparul. Mai ales ca daca te probezi singura, este mai greu sa prinzi in ace de gamalie exact cat surplus ai, sau sa desfaci cusatura umarului si sa estimezi cat ar trebui adaugat.
Judy Neukam de la Vogue te sfatuieste sa iti desenezi conturul umerilor pe o foaie, pe care sa o prinzi de perete si sa compari umarul tau cu cel din tipar, ca sa vezi cu cat trebuie ridicat sau lasat in jos.
Am crezut ca si ea va face tot la fel.
Dar ce credeti ca a facut nazdravana de Doris?!?! A pus sa i se deseneze cu creion dermatografic conturul umerilor pe faianta de la baie.
Iar dupa aceea a comparat tiparul cu umarul ei:
Fiindca tiparul ei are rezerva de cusatura (seam allowance) nu ar fi vazut prea bine daca ar fi ridicat tiparul ca sa ii vina punctul gatului (seam line / linia de cusatura) de pe tiparul ei exact pe acelasi punct de pe conturul umerilor si gatului de pe peretele de la baie.
Dar cum nu trebuia masurat decat de la linia corecta a umarului si pana la linia umarului ei (de fapt controlezi numai un unghi), nu conteaza daca masori de la linia cusaturii (seam line) sau de la o linie paralela cu ea. Folosind linia paralela a tivului (egal) si-a asigurat vizibilitatea si poate masura mai usor (vezi prima poza).
Doris, fata draga, esti brilianta! Asa am sa fac si eu de acum inainte, pentru ca si eu am umarul mai drept decat cel din tipar (verificat deja).
NB! Daca insa umarul este cazut si vine sub linia de umar a tiparului nu vei mai avea acest avantaj de vizualitate buna, fiindca linia reala va fi oricum sub tiparul pust peste conturul gatului si umerilor.
Pentru persoanele cu umerii mai ridicati decat umerii standard din Burda metoda lui Doris este de preferat metodei din Vogue (pentru ca si ei folosesc tipare cu rezerva de cusatura / seam allowance).
Dupa ce si-a verificat si corectat lungimea spatelui si unghiul umarului a ajuns la acest frumos rezultat. Sa vedem spatele mai clar in alte poze ca sa stim ca e bine. Nu stiu daca e scurtat bine. Parca vad linia de talie prea jos si poate are sway back (spate cambrat), care va trebui corectat. Pe urma maneca si pe urma schimbari de design, daca doreste sa foloseasca acest tipar pentru a copia diferite modele...
Doris, sunt foarte mandra de tine!
Sa nu uiti sa copiezi contrul umerilor tai pe o hartie, pe care sa o pastrezi.
Judy Neukam il are copiat pe masa de taiat (cutting table) pentru ca il foloseste la fiecare tipar.
Ea si Otilia glumesc ca merg pe drumul lui Botezatu (sau Buzoianu sau cam asa ceva).
Cum sunt plecata de mult din Romania nu am priceput gluma si am crezut ca este o expresie sau un proverb pe care nu-l (mai) stiu.
Ah, da, era sa uit. Am citit pe un forum reactia cuiva care incerca sa copieze un tipar facut pentru un fel de haina si sa-l foloseasca pentru alt tip de haina, 'ca sa nu se complice' cu desenarea unui tipar foarte simplu, de altfel.
Te complici infinit de mult cu astfel de incercari, care au sanse minime sa reuseasca. Mai bine ceva munca preliminara pe tipar, pentru ca atunci cand tai stofa sa stii cel putin ca sansele de reusita au crescut.
Eu sunt adepta practicarii probatului tiparului (tissue fitting) si alicarea metodei Palmer & Pletsch pentru persoanele cu bust mai mare decat cupa C la sutien. Imi pare bine ca am convins si pe alte persoane de eficienta acestei metode in cazul incare folosesti tipare comerciale, care sunt facute pentru un standard in care nu te incadrezi.
De aceea am rugat-o pe Doris sa ne scrie ce crede ea despre tissue fitting. Inchei postarea cu parerea ei, care cred ca merita sa fie facuta cunoscuta si in acest fel.
"Cat despre tissue fitting: este un pas obligatoriu pentru incepatoare, dar si pentru tipare pe care nu le-ai mai lucrat niciodata. Este util si cand materialul/tesatura lucrata este pretioasa, dar si daca vrei sa nu consumi prea multa tesatura de proba. Si nu in ultimul rand, este distractiva - imi place sa ma joc cu hartie, foarfeca, banda adeziva si creioane colorate :). Nici n-am simtit cat de repede a trecut timpul noaptea trecuta".
P.S. Am sa o rog pe Doris sa-mi dea voie sa adaug aici in viitor poza cu bluza ei terminata. Sunt sigura ca va iesi foarte bine.
P.P.S. Daca sunteti pe Lucru de Mana si aveti intrebari, Otilia Gergely va poate ajuta si explica, daca are timp, pentru ca a inteles in timp record despre ce e vorba si stie acum cum se face.
Abia astept provocare! Acum am in lucru un proiect (cam marisor dupa nivelul meu de experienta - o sa va arat pe grup stadiile in care sunt)care are ca baza tiparul modificat cu ajutorul vostru, DAR nu spun nu la provocari!
RăspundețiȘtergereBlogul asta e minunat. Mereu gasesc aici informatii interesante. Si eu sunt din domeniu IT si m-am apucat de croitorie acum doi ani, dar ma misc cu viteza melcului adormit. Ma pasioneaza tiparele foarte mult si ma bucur sa citesc astfel de postari. Multumesc.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereCe tare, trebuie sa incerc si eu
RăspundețiȘtergere