Ne pregatim de Craciun

Am zis ca voi avea mai mult timp dupa 21 decembrie. Ei bine, nu. Au venit cu rugaminti copii mei si un copil adoptiv (la figurat), care are si el o fetita de 2 ani, Lily.

Iar eu acum trebuie sa impodobesc bradul de Craciun. Asa ca voi scrie ceva despre pomul meu de Craciun.

In Olanda bradul se impodobeste direct dupa Sfantul Nicolae (5 decembrie) si ramane asa pana dupa Anul Nou.

In primul an de viata in Olanda am cautat brad pe 23 decembrie. Evident, nu mai era nimic!!! A trebuit sa iau un brad mic cu radacina in vas de pamant, ca sa nu raman de Craciun fara pom.

Acum am un brad de plastic. Toata lumea il gaseste OK (citeste: se putea si mai rau). Dar cei ce il vad  raman totusi socati la ideea ca nu am brad natural.
Nu am, pentru ca imi este greu sa il cumpar, sa il aduc acasa, sa il tai ca sa se potriveasca in suport, etc... I-am spus fiului meu 'Cand vei face tu toate astea pentru mine, voi cumpara un brad natural'.

O prietena, colega de scoala din Ploiesti, mi-a spus ca nu m-a crezut cand am declarat ca voi lua un brad de plastic, pentru ca nu isi imagina ca voi avea curajul (citeste: tupeul) sa iau pom din plastic, care este 'not done'... De cand m-am des-snobizat in Olanda, am si acest curaj (tupeu sau nerusinare sau lipsa de rafinament estetic, cum vreti sa o luati).

Covorasul de sub suport este unul din primele mele quilturi facute la masina cu free motion quilting. Materialul este de la Ikea, un cupon, ca sa nu-mi para rau daca trebuie sa il arunc. Si nu l-am aruncat.
Imi amintesc cat m-am chinuit sa il fac, iar acum l-as face intr-o ora!!!

In Romania aveam pom impodobit cu toate culorile. De cand am venit in Olanda nu mai pun decat alb si argintiu, cum am vazut la socrii si mi-a placut. Mai pun si ceva auriu.

Lumanarile sunt foarte, foarte urate. Sunt cumparate candva in graba, inainte sa se inchida magazinele in ajun de Craciun. Pe ale mele, mai frumoase, le dadusem copiilor. Astea urate sunt 'made in DDR' (RDG) si pentru astea le iubesc si nu le mai arunc. Erau si ele niste marfuri pribege din Europa de est, ca si mine. Le tin, asa urate foc cum sunt.

Cumpar in fecare an cate ceva, de unde pot. Nicaieri insa nu se exista podoabe de brad atat de frumoase ca in Germania. Germania este tara in care ar trebui sa petreci Craciunul.

In ultimul timp renuntat la ghirlandele de argintii (prea mult argint), chiar si la cele din margelute de argint si folosesc iar beteala.

Ultimele achizitii sunt globurie gri inchis cu argintiu, cu dungi orizontale.

Si am sa va dau o sugestie, daca aveti lumanari electrice (sunt frumoase cele de ceara, nu zic nu, dar periculoase daca sunt copii). Puneti fundite din panglica argintie de lamé la lumanari. Vor straluci foarte frumos cand le aprindeti si vor fi foarte de efect in pom.

Daca va uitati bine in poza de mai sus, mariti poza si cautati lumanarile, veti intelege despre ce e vorba.

Cum se fac fundele pentru lumanarile de pom de Craciun

1. Trebuie intai sa legati o funda de proba, ca sa masurati de cat lamé aveti nevoie.
2. Taiati din panglica argintie atatea bucati de lungimea respectiva, cate lumanari aveti. 
3. Legati funda in jurul lumanarii, dar nu strangeti foarte tare. Trebuie sa alunece usor pe lumanare, ca sa o puteti scoate, cand strangeti pomul. 
4. Le pastrati in cutie pentru anul care vine.

Daca folositi auriu in pom, luati lamé de culoare aurie.

Acum ma duc sa fac cumparaturi. Am terminat de tivit doua fete de masa (una pentru mine si una pentru parintii lui Lily) si am lucrat doua pulovere pentru copii. Pentru Lily trebuie sa termin pana miercuri, cand merg la ei de Craciun, un bolerou alb, ca sa-l poata pune peste o rochita alba ('rochita de printesa'), care nu are maneci.
Despre asta mai in detalii, cand ajung iar sa stau pe scaun la computer.

Daca nu mai scriu nimic pana maine seara, va urez de pe acum un Craciun fericit cu tot ce va doriti voua si familiei voastre!

Tutorial - jacheta tricotata Phildar pentru baby (1)

Acum sa va dau tiparul si explicatiile pentru jacheta pentru baby, despre care am scris in postarea trecuta (Tricotaje - trucuri utile). Mai pun inca o data poza, ca sa stim despre ce vorbim.

Tiparul si instructiunile sunt facute pentru urmatoarele marimi: prematur, nou nascut (nastere normala), 3 luni, 6 luni si 12/18 luni. 

Masurile corespund acestor dimensiuni si sunt in ordine crescanda (cea mai mica masura este pentu un bebelus foarte mic, prematur si cea mai mai mare este pentru un copil de 1 an - 1,5 ani). Copiati si tipariti instructiunile, dar marcati cu o culoare numai marimea care va intereseaza si numarul de ochiuri / randuri pentru aceasta marime.

Lana folosita este PHILDAR, PARTNER BABY care se tricotaza cu andrele 3. 

Esantionul dat in revista este de 10 centimetri patrati, care sunt:

* 31 ochiuri [stitches] si 40 randuri [rows], lucrate un rand pe fata, unul pe dos (stil ciorap, daca nu ma insel ca terminologie, 'stockinette stitch')

* 31 ochiuri si 56 randuri, lucrate numai pe fata (nu situ cum se zice in romaneste, in olandeza se numesc 'ribbels', iar in franceza 'point mousse' si in engleza 'garter stitch')

Acum fac o paranteza despre tricotarea unui esantion. 

Este foarte important sa dispui de un esantion, pe care sa verifici daca obtii acelasi numar de ochiuri si randuri pentru 10 cm patrati ca in instructiunile pe care le folosesti. Daca nu, trebuie sa adaptezi numarul de ochiuri si randuri la masurile din esantionul tau.

Pentru Pingouin Pingorex Baby nu a fost nevoie sa modific nimic. 

Altfel as fi facut-o, mai ales ca am un asa zis computer Brother pentru tricotat, o chestie pe care am cumparat-o in 1980 (cred!). O sa mai scriu despre asta, cand va trebui candva sa modific instructiunile, pentru ca nu imi iese esantionul cum trebuie.

Tiparul este lucrul cel mai important, singurele date de care esti cu adevarat sigura, indiferent de lana folosita.

Spatele...

.... si fata.

Eu am ales masura cea mai mare.

Va dau acum instructiunile traduse, cu numarul de ochiuri pe care trebuie sa le pui pentru fire de tricotat   cu grosimea asemanatoare firelor Phildar Partner Baby sau Pingouin Pingorex Baby. Numarul de ochiuri este tot in ordine crescanda, cel mai mare numar este pentru un an- un an si jumatate.

Spatele:

Se pun 66-68-72-78 -86 ochiuri cu andrele 3 si se lucreaza tot pe fata (point mousse // gartner stitch).

La 12 - 14 - 16 - 18 - 20,5 cm de la tiv, incepeti sa inmultiti pentru maneca:

(prematur): 1x 7 ochiuri si 3 X 6 ochiuri

(nou nascut) 6 x 5 ochiuri

(3 luni) 1 x 7 ochiuri si 6 x 6 ochiuri

(6 luni) 1 x 7 ochiuri si 7 x 6 ochiuri

(1 an - 1,5 ani) 1 x 7 ochiuri si 9 x 6 ochiuri.

Cum se inmulteste am aratat aici. Obtineti 116 - 128 - 158 - 176 - 208 ochiuri.

La 20 - 23 - 26 - 29 - 33 cm de la tiv formati gatul de la spate. Scadeti intai ochiurile de la mijloc (aflati unde e mijlocul si masurati de o parte si de alta jumatate din ochiurile date mai jos).

(prematur): 8 ochiuri (adica 2x4 de o parte si de alta a mijlocului spatelui / CB)

(nou nascut) 10 ochiuri (2 x 5)

(3 luni) 12 ochiuri (2 x 6)

(6 luni) 12 ochiuri (2 x 6)

(1 an - 1,5 ani) 14 ochiuri (2 x 7).

Apoi continuati separat si scadeti de o parte si de alta a gatului:

(prematur): 2  X 4 ochiuri

(nou nascut) 2 x 4 ochiuri

(3 luni) 1 x 5 ochiuri si 1 x 4 ochiuri

(6 luni) 2 x 5 ochiuri

(1 an - 1,5 ani) 2 x 6 ochiuri.

Dupa ce terminati de scazut pentru gat trebuie sa aveti o inaltime de ... cm [ vezi mai jos] si urmatorul numar de ochiuri:

(prematur): 21 cm si 46 ochiuri

(nou nascut) 24 cm si 51 ochiuri

(3 luni) 27 cm si 64 ochiuri

(6 luni) 30 cm si 72 ochiuri

(1 an - 1,5 ani) 34 cm si 85 ochiuri. 

Incheiati toate ochiurile ramase dintr-o data.

Fata (dreapta):

Se pun 51-52-54-57-61 ochiuri cu andrele 3 si se lucreaza tot pe fata (point mousse / gartner stitch).

La 12 - 14 - 16 - 18 - 20,5 cm de la tiv, incepeti sa inmultiti IN STANGA pentru maneca:

(prematur): 1x 7 ochiuri si 3 X 6 ochiuri

(nou nascut) 6 x 5 ochiuri

(3 luni) 1 x 7 ochiuri si 6 x 6 ochiuri

(6 luni) 1 x 7 ochiuri si 7 x 6 ochiuri

(1 an - 1,5 ani) 1 x 7 ochiuri si 9 x 6 ochiuri.

Cum se inmulteste am aratat aici. 

in acelasi timp cu inmultirile pentriu maneca incepeti sa scadeti pentru gat in partea opusa, IN DREAPTA:

Intai pentru toate marimile: 1 x 2 ochiuri.

Apoi continuati sa scadeti pentru fiecare marime altfel:

(prematur): repetat de 3 ori la fiecare al doilea rand [7 x 1 ochi si 1 x 2 ochiuri] si apoi 1 x 1 ochi

(nou nascut) repetat de 2 ori la fiecare al doilea rand [8 x 1 ochi si 1 x 2 ochiuri] si iar la fiecare al doilea rand 9 x 1 ochi
(3 luni) la fiecare al doilea rand 29 x 1 ochi si apoi 1 x 2
(6 luni) la fiecare al doilea rand 32 x 1

(1 an - 1,5 ani) la fiecare al doilea rand 34 x 1 ochi si apoi dupa 4 randuri 1 x 1 ochi.

Restul de ochiuri se scad la fel ca la terminarea umarului la spate si la aceeasi inaltime : 

(prematur): 21 cm si 46 ochiuri

(nou nascut) 24 cm si 51 ochiuri

(3 luni) 27 cm si 64 ochiuri

(6 luni) 30 cm si 72 ochiuri

(1 an - 1,5 ani) 34 cm si 85 ochiuri. 

Fata (stanga) se lucreza in acelasi fel, dar in oglinda.

(voi continua in postarea urmatoare despre buzunar si finisarea jacheti; astazi mi-am facut portia de blog)

Tricotaje - trucuri utile

Lucrez la o jacheta din lana Pingorex baby (cerise) care va fi purtata peste pantaloni din 'baby cord'(catifea raiata fin),  intr-o culoare asortata. Modelul este de la Phildar si este facut pentru lana Partner Baby. Dar este perfect si pentru Pingorex baby, pentru ca ambele fire se lucreaza cu andrele 3 (2 1/2 la elastic) si au aceeasi grosime.

De aceea  nu va trebui din fericire sa recalculez cate ochiuri trebuie sa pun si cate sa scad sau sa inmultesc, ca sa imi iasa modelul exact. Am sa va arat insa alta data cum se face cand vrei sa folosesti acelasi model, dar pentru o lana mai groasa sau mai subtire. Este un truc simplu, ceea ce faci ca sa afli cum se modifica numarul de ochiuri si randuri in raport de grosimea lanii. Daca uit, sa-mi aduceti aminte.

Inainte de a da mai multe explicatii despre model, vreau sa scriu in general, despre tehnica pe care o folosesc eu personal cand tricotez si despre alegerile mele dintre diferitele posibilitati si metode.

1. Nu incep niciodata cu capatul firului exterior din pelota, ci cu cel din interior (vezi in poza de mai jos).

De ce? Pentru ca firul iese mult mai uniform, fara sa fie nevoie sa tragi, rostogolind pelota, pe care o poti tine intr-un borcan sau o cutie ca sa sara pe jos si sa se murdareasca.
Pentru ca eu tricotez in tren, imi este mai usor sa o tin intr-un sac de plastic langa mine, decat sa risc sa imi cada pe jos.

Ca sa scoti capul din interior, trebuie sa bagi ambele degete aratatoare in capetele pelotei si sa cauti golul din mijloc. Scoti apoi firul care crezi ca este chiar in mijloc. In general iese mai mult decat un fir, iese un mic ghemotoc de fire, dar nu conteaza. Cauti capatul firului din acest ghemotoc si incepi sa tricotezi cu el. La un moment dat vei termina de tricotat gramajoara de fire, care a iesit in plus si vei ajunge sa iti iasa firul din pelota ca in poza de mai sus.

2. Folosesc metoda de tricotat pentru marginea 'perlata'.
Daca va uitati la poza jachetei verde, veti vedea ca tivul de la maneca si marginea jachetei trebuie sa fie finisate frumos, din tricotat (daca nu vrei sa le pui un bieu tricotat sau sa crosetezi un rand sau doua, de exemplu in 'punctul racului').
Chiar foarte frumos nu este finisat de persoana care a tricotat pentru Phildar (maneca din dreapta de la jacheta verde). Marginea perlata este insa cea mai buna metoda de finisare a marginii pe care am vazut-o eu.

Cum se lucreaza? Foarte, foarte simplu: 
- ultimul ochi din rand se lucreaza mereu pe fata, indiferent de cum ai lucrat pana la el, pe fata sau pe dos (ochiul va iesi lucrat pe dos cand intorci tricotajul sa incepi randul urmator). 
- primul ochi din randul urmator nu se lucreaza, se ia pe andrea cu firul in spatele lui si apoi continui sa lucreazi normal, cum trebuie in model.

Marginea perlata tine tricotajul drept si nu il labarteaza (asta pentru ca ultimul ochi din rand si primul din randul urmator nu se lucreaza decat din doua in doua randuri si se intinde exact cat trebuie sa ai marginea dreapta, fara sa se onduleze).

3. Pun ochiurile 'romaneste', cu firul de jos dublu. Dar numai la tiv si unde am nevoie de un accent mai deosebit.

Tivul imi iese cu o margine putin dantelata. Olandezele incep lucrul altfel si arata cum arata la mine in poza de mai jos, cand folosesc un singur fir si jumatate din modelul de sus cu firul dublu. Multe persoane interesate de tricotat din Olanda m-au rugat sa le invat si pe ele cum facem noi, romancele.

4. Folosesc un alt fir ca sa adaug mai mult de 2 ochiuri.

Inainte puneam ochiuri in plus, folosind acelasi fir cu care tricotam. Am vazut ca nu iese frumos si se labarteaza si se ruleaza tricotajul.

Asa ca am nascocit urmatoarea tehnica, de care sunt acum multumita si pe care o folosesc mereu.

Sa va explic acum cum fac.

Intai tai un fir care sa fie cel putin de 4-5 ori mai lung dacat lungimea de care am nevoie ca sa inmultesc. Mai bine ceva mai lung decat prea scurt. Il trec prin ultimul ochi de pe andrea, inainte de a incepe sa inmultesc ...

... si fac un nod, lasand unul din capete de aproximativ 4-5 cm.

Cu capatul lung pun cate ochiuri imi trebuie si de cate ori trebuie sa pun iar ochiuri.

Cand intorc, las firul lung pentru urmatoarea inmultire de ochiuri si cand ajung la firul scurt (care se vede in poza de mai sus in dreapta) il iau si tricotez cu el si cu firul din pelota cu care trebuie sa tricotez. Am deci un fir dublu pentru cateva ochiuri.

Eventual tricotez numai cateva ochiuri cu firul scurt si il las, ca sa il tricotez in continuare  in randul urmator.

Daca va uitati bine in poza de mai jos veti vedea ca trei ochiuri au fost lucrate cu fir dublu si sunt mai groase. Dat fiind ca ochiurile asta vor fi sub brat, nu ma deranjeaza mica ingrosare a tricotajului.

Iar in pozele de mai jos puteti sa vedeti unde am capatul firului scurt, pe care l-am tricotat impreuna cu firul principal, pentru ca sa il 'ingrop' si sa nu trebuiasca sa-l finisez mai tarziu cu acul.

Si tot asa inmultesc ochiuri si continui sa folosesc firul ajutator.

Pentru jacheta verde pe care o copiez, trebuie sa inmultesc 1 x 7 ochiuri si 9 x 6 ochiuri.

In postarea urmatoare va dau tiparul si continui sa scriu despre firele Pingorex baby si modificarile pe care cred ca le fac in model.

Rotterdam si o noua ocupatie: tricotatul

Vinerea trecuta am fos la Rotterdam pentru cursul de lenjerie la Merckwaerdigh. Ziua a fost foarte obositoare, pentru ca trebuie sa calatoresc mai mult de trei ore la dus si trei ore la intors pentru un curs de 3 ore si 30 de minute.
Dar fanatismul cu care faci tot ce iti sta in putinta ca sa iti poti exersa hobby-ul mi-a dat putere... pana seara la 20.30 cand am intrat pe usa, zgribulita de frig si dupa ce am mers un timp pe culoar in  tren. N-am mai fost in stare de nimic, iar sambata eram buna de reanimat...-:))!!!
Duminica mi-am revazut nepotelele, care cresc ca in basme.

Am probat sarafanul din babycord. E prea mare, dar mai bine mai mare decat prea mic. Desi am facut o marime care sa corespunda cu marimea europeana de care aveam nevoie, tot e prea mare. Deduc din asta ca tiparele americane sunt mai largi decat varianta europeana. E bine de stiut.

Am inceput sa invat  cu Margreet (Merckwaerdigh) cum se face un sutien, pas cu pas. Am ales acest model, pe care l-am croit si am inceput sa cos.

Deocamdata trebuie sa il fac din resturi, ca sa vad cum imi va veni si ce trebuie sa schimb in tipar, cum ar fi de exemplu lungimea bretelelor sau pozitia lor.
Nu am nimic deosebit de comunicat despre acest curs pana acum. Dar voi avea, peste doua saptamani, cand ma duc pentru lectia a doua si voi proba sutienul.

Daca voi avea timp - probabil ca nu - m-as incumeta sa vad cum iese chilotul din mijloc, cel cu dantela in talie. As putea sa-l fac si singura, fara lectie cu Margreet.

Va pun o poza cu cartierul din Rotterdam unde am fost, in centru si pe malul Meuzei (Maas, cum i se zice in olandeza). Rotterdamul a fost bombardat cumplit la inceputul razboiului si asta se vede in arhitectura, pentru ca au mai multe cladiri moderne in centrul orasului decat alte orase mari, in care se pastreaza si cultiva stilul tipic omlandez din secolul al XVII-lea. In Rotterdam vezi cate o cladire veche, ca aceasta de mai jos (Jugendstil), inconjurata de blocuri.

Orasul Rortterdam are din acest punct de vedere ceva in comun cu Ploiestiul meu natal, care si el a fost bombardat rau, din cauza rafinariilor din apropiere. Intai de americani si pe urma de nemti. Ceea ce insa numi-l face mai simpatic - vorbesc de Rotterdam.

Din pacate nu am poze cu orasul Rotterdam modern, trepidant. De fapt eu nu sunt foarte entuziasmata de orasele mari, pe care e foarte frumos sa le vizitezi, dar mai putin sa stai in ele.

Un alt lucru de comunicat pe blog este ca m-am apucat iar de tricotat. Prima mea pasiune din tinerete.
Cand am venit in Olanda, tricotatul a fost lucrul care m-a fascinat cel mai mult.
Nu mai vazusem pana atunci nicaieri atatea reviste si explicatii cum sa lucrezi si mai ales, cum sa finisezi perfect. Chiar si acum folosesc la incheiatul elasticului de gat tehnica de incheiat cu acul, ca sa semene cu finisarea industriala. Nu cu andrelele sau cu croseta, cu acul bont de tapiserie.

Eram o adepta si admiratoare neconditionata a lanii Pingouin si a revistelor lor. Mai ales de cand modelele din Pingouin erau facute dupa designul lui Alain Derda.

Probabil ca nu va spune nimic numele lui. Designul de mai sus este foarte simplu si datat (anii 80). Sunt altele mult mai frumoase. Vreau sa spun de fapt pur si simplu superbe si mereu actuale.

Din revistele italienesti imi placea sa citesc cum se finiseaza perfect. Dar in afara de modelele mai mult sau mai putin dupa Giorgio Armani, imi placeau mai putin revistele italienesti. Despre cele germane - acelasi lucru.

Am si acum un teanc de modele din Pingouin si din revista - tot frantuzeasca - Bouton d'Or. Mai tine minte cineva revista Anny Blatt cu modelele din Bouton d'Or???
Ceea ce le caracteriza era combinatia de materiale diferite, care se foloseau in acelasi model: angora cu panglica gen matase (ruban), cu chenille sau cu fir auriu sau argintiu. Tipic pentru moda din anii 80.
Intr-o perioada cand lumea umbla ca vai de ei (clochard / beggar), pentru ca asta era moda si presiunea sociala, revista Anny Blatt venea cu modele luxuoase si cu lanuri scumpe. In Olanda nu prea se purtau.
Imi aduc aminte ca prin acei ani m-am dus la facultate in Groningen cu o rochie, nu cu jeans si t-shirt. M-au intrebat colegii daca ma duc cumva la bal dupa cursuri. Era o rochie nu foarte obisnuita, dar nici de bal.... Ce public invata prin anii 80 limba rusa, poloneza, ceha sau sarba! Limbi considerate exotice, pana la caderea zidului si deschiderea granitelor cu Europa de est.

Uitasem cat de relaxant este sa tricotezi.
Am inceput cu un pulovar pentru Dodo (evident ca pentru una din nepotele...), dar cred ca voi reveni la tricotatul si pentru mine. Mai ales ca am niste modele de Alain Derda...

Acum sunt foarte fericta ca am gasit in Olanda un magazin de unde sa cumpar lana Pingouin. Sunt insa foarte curioasa de calitatea de acum, pentru ca pe vremuri era fara discutie una din cele mai bune marci.
Am ales acest tip de lana, pentru un pulover care sa mearga si la jeans si la pielea si parul de blonda a lui Dodo.

E de fapt o lana foarte ieftina, care costa la magazinul de unde vreau sa o comand 1 euro 45, adica este chiar mai ieftina decat in Franta. Ma intreb insa de ce. In plus nu trebuie sa platesc cheltuieli de trimitere  prin Olanda daca comand peste 40 de euro. Daca cititi, sunteti din Olanda si va intereseaza tricotatul, merita sa va uitati ce au. Data viitoare voi lua Phildar. Tot la lana frantuzeasca raman.
Nu ma deranjeaza ca e din acril. Cat sunt mici si le trebuiesc hainute care trebuie spalate foarte bine, nu am de gand sa iau lana 100%. Mai ales ca nici nu stiu daca sunt cumva alergice la lana.

Vad insa ca eticheta arata mai prost si mai ieftin decat prin 1980. Lana Pingorex Baby exista si pe atunci, dar eu nu o foloseam. Eram in plina faza de 'numai si numai materiale naurale', ca toata lumea din jurul meu.

Acum ma gandesc ca ar trebui sa scriu cate ceva si despre convertirea mea de la adepta fanatica a materialelor musai naturale pana la convingerea actuala ca ceva sintetic nu strica, ba este chiar si de dorit.  Singurul material la care nu fac compromisuri este inul. In combinatie cu bumbac mai iau, dar cu sintetic - nu.  Si ar mai fi si lana... dar moliile...

Va previn deci ca voi scrie in viitor si despre tricotat.
La crosetat sunt nula si nici nu-mi place. Am incercat, dar am impresia ca merg ca melcul.