Un 'sewing buddy'- asta este exact ce-mi lipseste mie aici. Enorm de mult. Cineva cu care sa discut despre ce fac in croitorie, ce probleme intalnesc si cum sa le rezolv.
Mai ales cand probez si masor ma apuca jalea ca nu am o astfel de tovarasa prin imprejurimi... Dar mai stii???... poate gasesc in viitor.
Nora mea este foarte draguta si este dispusa sa ma masoare asa cum vreau eu, dar aici se termina activitatile de lucru de mana in comun. Ca sa nu mai vorbesc ca nu are ochi format sa vada ce defecte am la spate, cand ma probez.
Stiu, se poate si cu doua oglinzi, dar mai greu. Va trebui sa-mi iau stativ, ca sa ma fotografiez la spate.
De cam o saptamana in urma mi-am gasit tovarasele ideale la croitorit. Niste fete tinere debordand de entuziasm. Asta este partea minunata. Partea proasta - singura! - este ca locuiesc tocmai in Bruxelles sau in Bucuresti sau in Suceava.
Am pornit impreuna sa facem un proiect comun, o bluza Burda pe care s-o probam si eventual s-o modificam apoi la detalii dupa gustul fiecareia.
De exemplu se poate modifica cu un guler ca acesta, de la o jacheta cumparata de mine in Romania (foarte frumoasa, foarte bine facuta, dar materialul este prost; mai ales captuseala).
Eu am facut pentru ele o compilatie de tehnici, pas cu pas din toate cartile cu metode de probat pe care le am. Etapele stabilite in acest fel le scriu in emailuri (de fapt un email foileton), la care ele reactioneaza. Avem intre noi si pe cineva cu bunica croitoreasa, de la care a invatat multe - deci o persoana cu sange de croitoreasa. Foarte util.
Carti de croitorie din care sa ma inspir, am foarte multe. Va arat o poza cu o foarte mica parte din ele. Poza e facuta de fiul meu pe iPad-ul si pusa pe ... FaceBook??? sau in alta parte, ca sa arate prieteniltor lui ce prostii tine mama lui in iPad. Desi de fapt, ca sa fiu sincera, el se mandreste ca ma ocup de lucru de mana, dar s-a prefacut in mesajul catre amici ca gaseste stupid sa achizitionezi astfel de carti si sa incarci memoria iPadului cu astfel de pdf-uri si e-books. Un mesaj in genul 'margaritare pentru porci'...
In fine, umorul lui olandez-masculin.... Insa mi-a facut o poza pe care eu nu as fi stiut sa o fac.
Dar nu despre asta vorbeam....
Vorbeam despre entuziasmul molipsitor al 'fetelor mele'. Sa va spun drept nici nu m-am asteptat la astfel de reactii pozitive.
Eu le-am explicat de ce e nevoie ca sa pornim la lucru si ele au facut deja tabele in Excel pentru notarea masuratorilor proprii si calcularea directa a diferentelor cu tiparul pe care il folosesti. E o enorma simplificare a lucrului. Au editat apoi din proprie initiativa un document Word, in care se explica pas cu pas ce trebuie sa faci.
Sunt atat de impresionata de felul in care colaboreaza cu mine si cu restul grupului, incat trebuie sa le laud pe acest blog.
Ele au devenit acum acel tovaras la croitorie pe care mi-l doresc de atata vreme.
Multumesc, fetelor, pentru incredere si ajutorul pe care mi-l dati. Profit si eu de toate tabelele voastre minunate, pe care nu as fi fost niciodata in stare sa le fac singura.
Acum am altceva de facut. Jojo si Dodo implinesc pe 9 iunie un an.
Voi fi deci in curand pe post de bucatareasa, care face 'catering' pentru cele doua 'petreceri' date in cinstea lor. Nu una singura, ci doua petreceri, pentru ca parintii lor traiesc dupa moda olandeza - o data sarbatoresc cu prietenii si a doua zi cu familia. Ca romanca, ca sa fiu cinstita, nu-mi plac chestiile astea, dar daca nora mea vrea asa... Ea hotaraste.
Apoi trebuie sa ma uit pe masuratorile fetelor si sa compar ce le-a iesit lor cu formula de calculare a proportiilor (lungimea spatelui) in croitorie. Treaba multa, deci.
Mai ales cand probez si masor ma apuca jalea ca nu am o astfel de tovarasa prin imprejurimi... Dar mai stii???... poate gasesc in viitor.
Nora mea este foarte draguta si este dispusa sa ma masoare asa cum vreau eu, dar aici se termina activitatile de lucru de mana in comun. Ca sa nu mai vorbesc ca nu are ochi format sa vada ce defecte am la spate, cand ma probez.
Stiu, se poate si cu doua oglinzi, dar mai greu. Va trebui sa-mi iau stativ, ca sa ma fotografiez la spate.
De cam o saptamana in urma mi-am gasit tovarasele ideale la croitorit. Niste fete tinere debordand de entuziasm. Asta este partea minunata. Partea proasta - singura! - este ca locuiesc tocmai in Bruxelles sau in Bucuresti sau in Suceava.
Am pornit impreuna sa facem un proiect comun, o bluza Burda pe care s-o probam si eventual s-o modificam apoi la detalii dupa gustul fiecareia.
De exemplu se poate modifica cu un guler ca acesta, de la o jacheta cumparata de mine in Romania (foarte frumoasa, foarte bine facuta, dar materialul este prost; mai ales captuseala).
Eu am facut pentru ele o compilatie de tehnici, pas cu pas din toate cartile cu metode de probat pe care le am. Etapele stabilite in acest fel le scriu in emailuri (de fapt un email foileton), la care ele reactioneaza. Avem intre noi si pe cineva cu bunica croitoreasa, de la care a invatat multe - deci o persoana cu sange de croitoreasa. Foarte util.
Carti de croitorie din care sa ma inspir, am foarte multe. Va arat o poza cu o foarte mica parte din ele. Poza e facuta de fiul meu pe iPad-ul si pusa pe ... FaceBook??? sau in alta parte, ca sa arate prieteniltor lui ce prostii tine mama lui in iPad. Desi de fapt, ca sa fiu sincera, el se mandreste ca ma ocup de lucru de mana, dar s-a prefacut in mesajul catre amici ca gaseste stupid sa achizitionezi astfel de carti si sa incarci memoria iPadului cu astfel de pdf-uri si e-books. Un mesaj in genul 'margaritare pentru porci'...
In fine, umorul lui olandez-masculin.... Insa mi-a facut o poza pe care eu nu as fi stiut sa o fac.
Dar nu despre asta vorbeam....
Vorbeam despre entuziasmul molipsitor al 'fetelor mele'. Sa va spun drept nici nu m-am asteptat la astfel de reactii pozitive.
Eu le-am explicat de ce e nevoie ca sa pornim la lucru si ele au facut deja tabele in Excel pentru notarea masuratorilor proprii si calcularea directa a diferentelor cu tiparul pe care il folosesti. E o enorma simplificare a lucrului. Au editat apoi din proprie initiativa un document Word, in care se explica pas cu pas ce trebuie sa faci.
Sunt atat de impresionata de felul in care colaboreaza cu mine si cu restul grupului, incat trebuie sa le laud pe acest blog.
Ele au devenit acum acel tovaras la croitorie pe care mi-l doresc de atata vreme.
Multumesc, fetelor, pentru incredere si ajutorul pe care mi-l dati. Profit si eu de toate tabelele voastre minunate, pe care nu as fi fost niciodata in stare sa le fac singura.
Acum am altceva de facut. Jojo si Dodo implinesc pe 9 iunie un an.
Se zice ca informatia genetica a persoanelor cu par mai inchis e dominanta.
Dar uite ce blonde sunt!!! In plus nu seamna de loc una cu alta.
Voi fi deci in curand pe post de bucatareasa, care face 'catering' pentru cele doua 'petreceri' date in cinstea lor. Nu una singura, ci doua petreceri, pentru ca parintii lor traiesc dupa moda olandeza - o data sarbatoresc cu prietenii si a doua zi cu familia. Ca romanca, ca sa fiu cinstita, nu-mi plac chestiile astea, dar daca nora mea vrea asa... Ea hotaraste.
Apoi trebuie sa ma uit pe masuratorile fetelor si sa compar ce le-a iesit lor cu formula de calculare a proportiilor (lungimea spatelui) in croitorie. Treaba multa, deci.
