Singer Sewing Reference Library

Mi-am propus sa scriu cam o data pe saptamna pe blog, dar luna trecuta nu am indeplinit norma -:)! Deci am de recuperat... Pentru ca am liber inante de Pasti (care aici va fi duminica) si pentru ca am gasit azi dimineata un blog romanesc fascinant (desi din nenorocire scris in italiana!) am sa scriu ceva pornind de la ce am vazut acolo. Si anume o referinta la o carte din colectia Singer Sewing Reference Library.
Nu stiu de ce imi vine mai usor sa inteleg limbile germanice, decat italiana - desi in calitate de romanca, vorbitoare de limba latina, nu ar trebui sa fie asa 

Sunt cartile negre.

Vorbesc de blogul Perle Di Ric@mo (http://perlediricamo.blogspot.nl) al Elenei, o romanca din Italia. As fi vrut sa imi dea voie sa pun o singura poza cu ce face aici, ca sa intelegeti intr-o secunda de ce sunt atat de entuziasmata de ce am vazut pe blog. Imi este insa frica ca se supara. Cu toate ca eu dau mereu sursa pozelor care nu sunt facute de mine si pe care pe pun pe blog. Nu mi-as permite niciodata sa fur de pe bloguri, pretinzand ca munca altuia imi partine.
Poate se milostiveste si pot descarca poza care ii reprezinta blogul.

Si totusi... o sa ma injure, dar pun o poza, pe care daca imi va cere o sterg imediat. Nu stiu altfel cum sa va ademenesc mai repede pe blogul ei. O imagine spune mai mult decat o gramada de cuvinte.

Uitati-va ce perfectiune!

Cu Elena impart dragostea pentru lucrul facut si controlat manual. 
Nu folosesc masina de brodat decat cand nu am incotro, pentru ca mi-ar lua prea mult timp. Nu-mi place masina de coverstitch, pentru ca prefer masina de cusut (e adevarat foarte avansata) pe care o am. 
Fac o singura exceptie pentru masina de surfilat (serger), dar nu as folosi-o niciodata sa cos hainele numai cu ea. Intai insailez, cos la masina de cusut si abia dupa aceea surfilez tivurile.
Cel mai mult folosesc masina de surfilat ca sa surfilez marginile materialelor pe care le dau la apa.
Prefer sa fac butonierele cu mana, pentru ca nici o masina nu va face butoniere atat de frumoase ca ale mele (sa nu uit sa pun candva o poza). 
Si asa mai departe.

Neaparat sa va uitati pe blogul Elenei, ca sa intelegeti de ce eu cred in mod fanatic ca primele ingrediente ca sa faci lucruri frumoase sunt talentul si o excelenta tehnicia de lucru. Am scris asta de nenumarate ori si voi continua sa scriu ca cu o masina de cusut simpla se pot face lucruri tot atat de frumoase ca cu o masina de cust cu mii si mii de pasi si de smecherii tehnice. E adevarat ca uneori o masina sofisticata iti usureaza munca.

Ce face Elena aveam si eu pe lista de activitati dupa pensionare. Dar recunosc ca nici nu-mi inchipuiam ca se poate atinge o astfel de perfectiune tehnica.

Am vazut tehnica pe care o foloseste Elena cu foarte mult timp in urma, in Burda veche, care era mai mult axata pe tehnici de cusut la masina decat astazi. 

Apoi am dat de o carte de la Singer, despre care scrie si Elena pe blogul ei sau pe Pinterest. Cartea pe care am vazut-o la ea este in editia rusa si are o alta coperta, albastra. E vorba insa de exact aceeasi carte, care e fost editata de mai multe ori: Singer, Decorative Machine Stitching.

Am auzit probabil candva despre aceasta colectie si am inceput sa o caut. Am dat de ea pe Amazon. com, care vinde si carti vechi, second hand.

Va recomand sa cumparati colectia, daca o gasiti la preturi rezonabile. TOATE cartile sunt superb facute si raman manuale de referinta, carti pe care le recitesti mereu cand vrei sa iti reamintesti tehnica de care ai nevoie. 
Preturile pe Amazon Germany, de unde cumpar eu incep la 3-4 euro si merg pana pe la 40. Incercati insa sa luati o carte in conditii bune (gebraucht gut / folosita, in stare buna).
http://www.amazon.de/gp/offer-listing/0865732558/ref=dp_olp_used?ie=UTF8&condition=used

Problema cu trimisul cartilor din USA este ca trebuie uneori sa platesti cheltuielile de trimitere, care sunt mult mai ridicate decat cartea. Dar la un pret de cativa euro cat ai da pe aceasta carte...

In Singer Decorative machine Stirching se explica pas cu pas cum poti sa folosesti masina de cusut - asa cum face talentata Elena - ca sa reproduci anumite tehnice de broderie cu mana. Va pun cateva poze cu pagini din carte.

Dantela Battenberg (Battenberg lace)...

... monograme (floral monograms)..

... thread sketching and thread painting...

.. broderie sparta / broderie englezeasca (Cutwork, Richelieu embroidery) ...

... aplicatii transparente (transparent appliqués)...

... si multe, multe alte tehnici interesante.

Cumparati orice carte din aceasta colectie, pentru ca nu va va parea rau. Sunt superbe, atat ca prezentare grafica cat si din punct de vedere al continutului / informatii utile.

Iar daca nu va place, o puteti revinde, pentru ca vor fi mereu amatori sa o cumpere.

Oh, da. Sa nu care cumva sa credeti ca cartea pe care am folosit-o ca sa tin cartea de la Singer deschisa este o carte pornografica. Se numeste 'la Pornographie' dar este o carte de literatura de Witold Gombrowicz, care nu scrie decat in sens figurat despre pornografie. Ca sa nu fie neintelegeri. 

Rochitele de botez (Christening gowns) - informatii despre confectionare

Nora mea mi-a dat dupa botez rochitele sa le spal si calc. De fapt eu am i-am cerut asta, pentru ca atunci nu avusesem timp sa fac ca sa poze si sa explic anumite detalii de la confectionare.

Am folosit un tipar Burda,  pe care l-am downloadat de pe situl Burda Germania (Taufkleid, Christening gown nr 9804-V). Ar fi trebuit sa comand un tipar in America, unde au modele mai somptuoase, dar din criza de timp am renuntat si am recurs la Burda.

A trebuit sa modific tiparul, intre altele ca sa imi iasa fusta mai bogata si platca (yoke) mai scurta:
* Am taiat platca sa fie la 4 cm sub brat.
* Am renuntat la guler.
* Am modificat maneca pe care am facut-o ceva mai bufanta (dar nu destul!): am largit maneca, am renuntat la manseta si am scurtat-o dupa probat, asa cum a dorit nora mea. Maneca are acum 5,5 cm sub brat.
* Am largit si scurtat fusta, care are acum 72 cm (fara sa socotesc dantela).

Fusta are jupon, care e mai scurt. Era exact deasupra gleznelor fetitelor. Arata foarte frumos, vazut pe sub fusta. Sub danteluta juponului se vedeau piciorusele lor in ciorapi albi.
Fusta, masurata acum, dupa spalat, are 72 cm + dantela de 3 cm = 75 cm. 
Juponul are acum 40 cm + dantela de 3 cm.

[Juponul, vazut pe dosul rochitei]

Jos am pus dantela de 3 cm latime (dupa finisare). As fi vrut o dantela mai lata, de aproximativ 10-12 cm. Tot de bumbac brodat. Dar nu am gasit si nu am indraznit sa o brodez eu la masinal, fiindca nu sunt foarte buna la asta. Mai am foarte mult de invatat.

Aceeasi dantela am pus-o si la maneca. Acolo a fost bine, latimea de 3 cm este perfecta.

Ar fi fost bine daca as fi gasit dantela asortata in doua latimi. Dar merge si asa.

Rochita am decorat-o astfel:

1. FUSTA
* Dantela de la tiv.
* 4 cm fara nimic,
* 7 tighele mici (nervuri??? / pintuck) cusute cu ac dublu Schmetz 1,6mm/80. Distanta dintre ele este acum de 0,75 cm. Cred ca initial a fost 1 cm.
* 14 cm pentru broderia cu monograme; intre monograma si ultima nervura / ultimul tighel (pintuck) sunt 2,5 cm, atat sus cat si jos.


NB. Daca nu aveti ac dublu si piciorus special, trebuie sa desenati liniile pe care veti coase, sa indoiti materialul pe acea linie si sa calcati, ca sa puteti coase cu acul foarte aproape de indoitura. E mai complicat si cere mai multa rabdare si atentie, dar se poate face.
Mai simplu e sa cosi cu piciorus special, cum am folosit eu la Bernina (special pentru acul dublu 1,6/80). Nu a trebuit sa masor si sa desenez fiecare linie, pentru ca ma ghida piciorusul). Cred ca si alte masini de cust au astfel de picioruse.

2. JUPONUL
Am pus numai danteluta la tiv. Tot cusatura frantuzeasca am folosit si aici, sa nu fie nimic surfilat (serged). Ar fi trebuit sa fac si la umeri acelasi lucru, dar ... am uitat!

2. PLATCA am brodat-o inainte se o croiesc.
* Am marcat mijlocul si cat imi trebuie pentru broderie de o parte si de alta a liniei de mijlocul fetei (CF).
* Apoi am cusut 10 tighele / nervuri (pintuck) pe ambele parti la 0,5 cm (tot cu ac dublu / twin needle Schmetz de 1,6/80). Acum sunt la 0,5 cm, dar presupun ca au fost la 0,75 cm cand am cusut, cand era materialul intins.

3. MANECA:
La maneca am brodat numai niste flori si am pus dantela jos.

De fapt dantela am pus-o dupa ce am terminat maneca, pentru ca nu am vrut sa se vada tivul jos, dupa ce as fi cusut maneca. Am pus-o 'rotund'.

Modelele de broderie folosite

Pentru monograme am cumparat un set de la firma Embroidery Arts, specializata in monograme (Romanesque 2).

Am calculat cate monograme imi intra de-a lungul tivului. Am ales sa pun initialele numelui copilului si initialele parintilor, ca sa completez numarul.  Am mai dublat, ca nu imi iesea numarul, asa ca am pus numele de familei (W) de doua ori, inainte si dupa initialele numelui fetitei (aici: JNM / Josephine Nynke Marie).

Pe piept am pus initiala numelui de botez: G si M (Gabriela si Mihaela).

La maneca am folosit un model de la Martha Pullen.

Dificultati.

Am facut o gresela, pe care am putut s-o repar, dar a fost o complicatie neasteptata la cusut.
Dupa ce am croit fustita mult mai larga decat era tiparul original, am croit juponul fara sa-l mai modific, adica fara sa-l largesc. Am uitat, pentru ca trecuse deja ceva timp de la croitul fustei. Tot cautam modele de brodat si dantele si am uitat de modificari.

Daca as fi avut juponul identic cu fusta ca largime, as fi putut sa le incretesc impreuna, ca si cum ar fi fost un singur material. Ar fi fost mai usor la atasarea fustitei.
Eu insa a trebuit sa incretesc separat fustita si apoi sa inretesc si juponul, sa le suprapun si sa le aduc pe fiecare separat la dimensiunea care imi trebuia, ca sa le pot atasa de corsaj.
Dupa aceea le-am cusut iar, ca si cand ar fi fost o singura piesa.

Merge si asa. Ba chiar imi place mai mult cum a iesit. Dar daca doriti sa nu va complicati viata, croiti-le egale ca largime si incretiti-le impreuna de mana sau la masina in acelasi timp.

Gatul a iesit foarte bine. Despre asta am mai scris aici. Va arat acum cum arata pe rochita finisata, pe fata...

... si pe dos

Capsele (sew-on snaps) pe care le-am pus sunt foarte urate si grosolane.
Sunt cumparate cu 3-4 ore inainte de botez si sunt cusute in graba. Am luat ce am gasit, pentru ca eu intentionam de fapt sa pun nasturei mici, albi. Pe care ii aveam.
Ar fi fost mai frumos asa, dar nora mea a vrut sa poata imbraca copii repede. La catolici, unde nu se scufunda copilul in apa la botez, e mai bine cu nasturi. La botezul ortodox, trebuie insa imbracat copilul in alb DUPA botez si repede de tot. Nu erau mai mult de 16-17 grade in biserica, asa ca nu aveam timp mult sa le imbracam. Nepoata mea (nasa) a stat cu haina pe ea in decursul botezului, atat era de frig (pentru romani, ca eu m-am invatat asa).

Imi place metoda de la Burda de a pune juponul, in asa fel incat sa nu se vada cum e cusut de platca.

[Pe dos]

[Atat pe dos, cat si pe fata - partea indoita -  nu se vede nici un tiv si nici o surfilare]

Am sa mai fac o rochita de bumbac de vara cu acelasi model si cu jupon si am sa va arat atunci cum se coase. Promit.

Acum am incheiat acest capitol despre rochitele de botez. Sper sa va foloseasca acesta postare, daca veti dori sa faceti o rochita asemanatoare.

P.S. Teodora (Voinea), ti-am raspuns la comentar, dar nu cred ca ai vazut ce am scris. Repet aici. Daca ai nevoie de tipar pentru o astfel de rochita, scrie-mi prin Lucru de Mana. Cred ca ti-as mai putea da si alte tipare pentru bebelusi, pe care le am eu.
Sa-ti traiasca nepotica, care se va naste in februarie. Daca va mai fi si Varsator, ca mine...

Intai despre masina de brodat Brother si apoi despre nepotelele blonde si chele

Tot masina de brodat Brother este cea mai buna!

Dupa ce am terminat rochitele, am inceput sa cos doua t-shirturi din revista Ottombre, marimea 74.
Am gasit un material de bumbac intr-o culoare acceptabila pentru pielea si parul lor - cat au! -  de blonda nordica, pe care il voi folosi sa testez tiparul. Ma astept sa iasa bine, pentru ca toate recenziile, pe care le-am citit despre tiparele din revista Ottombre pentru copii si femei, sunt excelente. Deocamdata sunt in plina faza de asamblare a t-shirtului.
Cum il fac nu voi scrie. Am pus deja un tutorial detaliat pe blog despre confectionarea unui tricou. Il cos la fel, chiar daca este pentru un copil. Diferenta este numai in dimensiuni si in faptul ca ai de cusut maneci minuscule si un gat la fel de mic.

M-am gandit sa impodobesc totusi t-shirtul cu o broderie la masina. Si cum masina mea Bernina avea acest model ('Little Princess' / 'Micuta Printesa') in memorie si pentru ca imi era lene sa scot Brotherul din cutie, m-am incumetat sa brodez pe Bernina.

[Culoarea reala, restul de poze sunt prea inchise pentriu ca fac poze mizerabile]

Deocamdata nu  am pus decat bentita (bieul / binding) de la gat, pe care trebuie sa o finisez. Si am mai  cusut si manecile la un singur t-shirt, dar nu si sub brat.

Modelul in revista era cu slit la spate, finisat cu bieu (asta am facut, dupa cum se vede!).
Partile din bieu (binding) care se vad nefinisate la spate, trebuiesc cusute in asa fel, incat sa pot pune un nasture sau copca. Slitul trebuie sa aibe marginile una langa alta, nu petrecute.

Acum imi pare rau ca am urmat instructiunile din revista si nu am modificat tiparul ca sa inchei t-shirtul la gat pe umar.  Oricum, trebuie sa las o deschizatura si nu pot sa cos gatul ca la t-shirtul de dama, fara slit. Un copil de varsta lor (6 luni) are capul proportional mai mare decat un adult.

Daca modelul este bun, la urmatorul t-shirt am sa modific tiparul si atunci am sa pun un tutorial pe blog. Intai trebuie insa sa ma documentez bine, sa vad cum se face modificarea asta.

Acelasi model l-am brodat in culori diferite. Cred ca cel cu roz si portocaliu este mai frumos decat cel cu violet, roz si galben, pentru ca e mai cald si mai vesel.

Broderia a iesit bine. Am pus un intaritor (stabilizer) special pentru tricotaje si materialul a ramas suplu, dar in acelasi timp e dublat si intarit si nu se va rupe ata de la broderie sau materialul, daca se va intinde putin tricotul cand il poarta.

Concluzia dupa acest exercitiu de brodat pe Bernina este ca masina Brother ii da clase de departe.
Poate ca masina asta noua pe care o am (am schimbat Aurora pe Bernina 780 si ceva bani in plus) are mai multe chestii noi in software si poti centra modelul mai bine, dar imbunatatirile astea nu compenseaza nici pe departe confortul si usurinta cu care lucrezi cu un Brother.

Am sa va dau un exemplu.
* Cand se rupe ata la Brother sau se termina ata din suveica, schimb suveica sau repun ata de brodat care s-a rupt si apas pe un buton care imi da brodatul cu 1 pas sau 10 pasi in urma. Pot chiar sa dau inapoi cat vreau ca sa ajung intr-un anumit loc. Foarte simplu.
* La Bernina apas pe un anumit buton (de fapt pe ecran), care face sa apara desenul foarte marit si mi se ofera posibilitatea sa apas pe ecran unde vreau sa merg (touch screen), Dar, oameni buni, de unde stiu eu unde vreau sa merg si care a fost drumul pe care a mers masina, cand a trecut de la o culoare la alta?!? Adica unde a ajuns pe 'harta' modelului si cum va merge, ca doar nu urmeaza o linie dreapta. La brodat se sare uneori de la o portiune la alta. Logica nu este a liniei desenului, ci a drumului logic pe care il strabate masina in functie de desitatea modelului si de locul cel mai avantajos ca sa continuie.

Or fi avand ei o metoda, pe care eu din nefericire nu o stiu... Dar oricum ar fi, ceva mai simplu decat datul inapoi cu 10 pasi (sau cati vrei) nu e posibil. Masina de brodat Brother gandeste pentru mine, dat pentru masina de brodat Bernina trebuie sa imi obosesc eu creierii.
In general nu ma deranjeaza sa gandesc -:)))!!!, vreau sa gandesc, pentru ca sunt ceea ce se numeste 'control freak', dar nu in orice ocazie...

Dupa cum stau lucrurile, nu cred ca voi mai folosi Bernina decat in cazul in care ma tenteaza un anumit model preprogramat. Altfel, raman la Brother. Asa carcotasa cum sunt - si sunt!!!! - nu i-am gasit pana acum nici un defect, care sa ma fac sa-mi para rau ca am cumparat acest Brother.

Cand am luat Bernina 780, am dat Aurora si as fi putut da si Brotherul, pentru ca una din vanzatoarele din magazin il ochise direct, dupa cum am aflat mai tarziu. Dar pe un pret derizoriu pentru mine, asa ca nu am acceptat. Pe cand ma codeam si socoteam daca sa il dau sau nu, mi-a zis proprietarul ca are pe cineva si mi-a spus si pe cine.
Acum insa, dupa experienta cu Bernina, ma felicit ca nu am dat Brotherul. Dupa mine este cea mai buna si simpla masina de brodat. Este insa adevarat ca nu am brodat niciodata pe Pfaff, Husqvarna sau Janome si nu ma pot pronunta despre calitatile sau defectele lor.
Sunt ferm convinsa ca cele care au o masina de brodat Brother se pot felicita si pot fi mandre de achizitia lor foarte inteligenta.

Dar atentie. In ceea ce priveste cusutul normal sunt si raman partizanul Berninei. In primul rand pentru piciorusele de calitate pe care le poti cumpara si care iti usureaza mult cusutul. Cu multi bani, e adevaratg, dar calitatea este ireprosabila.

Dodo si Jojo

Vera, Izi si Narcisa, va multumesc pentru urarile de bine si fericire pentru nepotelele mele, Dodo si Jojo.

Foarte straniu cat pot fi de diferite doua fetite gemene, nascute la 2 minute una dupa alta (cezariana, evident, pentru ca erau destul de dolofane).
Jojo are in mod evident sange romanesc in ea, in orice caz mai mult decat surioara ei, care e linistita, introverta si mai inceata cu reactiile. Jojo e un vartej vesel latino-balcanic. Cred ca imi va demola casa de indata ce va incepe sa mearga sau sa se tarasca. Dodo e foarte olandeza. Se uita, observa si reactioneaza mult mai lent, dar este la fel de draguta si vesela. Ma astept de pe acum la mai putine pagube in casa de la ea!

Vi le mai arat inca o data intr-o poza din care se vede imediat cine este mai romanca si cine nu...

[Jojo e evident cea cu limba scoasa... noroc ca nu stie cine a fost Einstein si habar nu are de poza cu limba scoasa, ca i-ai fi reprosat lipsa de originalitate]

Si intr-o poza cu rochitele de botez (picura pozele, dar incet).

[Curioasa cu ochii mari tot Jojo este... ]

Cel mai mandra sunt de faptul ca sunt amandoua foarte vesele, rad tot timpul si plang foarte putin. 

In afara de botez, cand nu le-a placut apa si dezbracatul si imbracatul intr-o biserica rece, unde erau numai 15-16 grade.

Masina de brodat Brother si rochitele de botez

Uite ca am ajuns si la cusutul rochitelor.



Dar inainte sa incep tutorialul, vreau sa imi declar dragostea pentru masina de brodat Brother. Este cea mai simplu de folosit. Am si Bernina, dar nu folosesc. Si cum nu ma intereseaza broderia in sine, ma bucura ca brodatul pe Brother este atat de simplu.
Asa ca ii fac masinutei reclama pe internet.

Prima masina de brodat pe care am avut-o, Brother PE 750 (cred ca asa se numeste), era o masina numai de brodat. Extrem de usor de folosit, pricepi totul dintr-o data, aranjezi materialul de brodat in cerc si ii dai drumul - merge perfect.
Avea numai doua dezavantaje: (a) cercul de brodat era mai mic si (b) pe ecran nu se vedea bine ce design ai. Trebuia sa lucrezi cu un singur design pe USB-stick, ca sa nu te incurci.
Si totusi, in ciuda acestor dezavantaje, este o masina excelenta pentru cine vrea sa invete sa brodeze la masina. O recomand incepatoarelor.

Dupa ce m-am plans de ecranul pe care nu prea vedem, proprietarul magazinului de masini de cust, Zijlstra din Groningen, mi-a propus sa imi vanda aceasta masina (Innovis 4000) pe care o am la un pret avantajos. Si am muscat momeala.

Am gasit un alt model frumos pentru fusta rochitelor. Vreau sa pun in fata o fundita.
Trebuie insa intai sa incerc cum iese si cat este de mare modelul. Am printuit deja sablonul (template), ca sa vad in ce cerc trebuie pus materialul, dar nu prea imi era clar cum va iesi inainte de pune masina in functiune.
De fapt designul este facut pentru o tehnica pe care nu prea o pricep (shadow embroidery, broderie 'umbra'). Cred ca se lucreaza pe dosul materialului.
Dar gesesc ca iese bine si asa, daca cosi apasand numai pe butonul START.

Da, da,da. Arata foarte bine si imi plac mai ales bobitele de pe margine. Poate voi invata candva sa fac si 'shadow embroidery'.

Un lucru e cert. Trebuie sau sa schimb stabilizatorul, pentru ca e clar ca nu e suficient de tare pentru densitatea modelului, sau sa-i mai pun a foaie de stabilizator sub cerc, cand brodeaza masina. Adica, de fapt, inainte de incepe sa brodeze.

Asta se numeste 'floating another piece of stabilizer'. Se face asa.

Pui cercul in masina (matrial si stabilizer) si inaite de apasa pe butoul STAR impingi sub cerc o alta foaie de stabilizer (care se rupe, tear away).

Nu-i nevoie sa o fixezi, pentru ca acul incepand sa brodeze o fixeaza de stabilizatorul pe care il ai in cerc. Eu o prind cu ace de gamalie in colturi, acolo unde stiu ca nu incepe masina sa coasa. Cand acul masinii ajunge in apropiere, scot acul de gamalie,

In general nu ai nevoie de aceasta a doua foaie, daca modelul de brodat e bine digitalizat. Uneori insa, cand ai un design mai dens, ai nevoie de acest suport. Cel mai bine sa ai o foaie hidrasolubila.

Acum avanpremiera confectionarii rochitelor.

Am eliminat gulerul, pentru ca imi acoperea monograma de pe piept, care e destul de mare pentru platca rochitei.

Si a trebuit sa gasesc apoi o metoda de a finisa gatul, care sa arate bine si pe fata si pe dos. Dupa lupte seculare, care au durat cam o saptamana si dupa consultarea mai multor carti de croitorie, am vazut ce trebuie sa fac. Despre asta voi scrie data viitoare.

Sper sa va intereseze, pentru ca e o metoda excelenta de a finisa gatul unei bluze din material subtire

Asa arata pe dos...

Si asa arata pe fata.

Nu stiu insa cand o sa fiu in stare sa scriu tutorialul. Maine imi vine verisoara si nepoata, sambata e botezul si duminica trebuie sa mergem la slujba si trebuie sa fac ceva. Salate sau dulciuri??? Nu stiu. Vad ca lumea ramane dupa slujba si beau o cafea impreuna. Trebuie sa caut prin cartile de bucate.
Pe urma cred ca le voi face mai multi chilotei... Sa vedem ce gusturi au.
Ma asteapta o saptamana foarte incarcata.
Pe nepotele cred ca am sa le numesc si Frend and George, ca pe gemenii din Harry Potter. Tot nu-mi plac numele lor olandeze.  

Rochitele de botez (Christening Gowns)

N-am mai scris de multa vreme. Nu numai pentru ca am fost foarte ocupata, dat si pentru ca ultima saptamana am bolit, lovita de o pardalnica de gripa. Anul trecut m-am vaccinat, ceea ce nu m-a scutit de riipa, dar a facut-o foarte acceptabila. O zi-doua, iar apoi ... hai iar la treaba. Acum sunt programata pentru vaccin abia pe 29 octombrie, ceea ce a permis gripei sa ma puna la pamant, ca si pe foarte multi colegi
Stiu ca in Romania se crede ca vaccinul impotriva gripei este o prostie si nu trebuie facut.
Nu sunt de acord cu aceasta parere. Prima data cand am facut vaccinul am fost si eu foarte sceptica, dar am observat ca ajuta, chiar daca nu te apara 100% contra gripei, in sensul ca vei fi scutita complet de aceasta placere, iti usureaza foarte mult boala.

In ultimul timp ma ocup de rochitele de botez ale nepotelelor, carora m-am gandit sa le spun pe frantuzeste (-:)))!!! ... Jojo si Dodo (adica se repeta prima silaba a numelui mic). Numele lor de botez vor fi Mihaela si Gabriela, adica numele celor doi arhangheli, dar si al nasei si al mamei ei, verisoara mea si fata ei. Un alt avantaj e ca vor avea si ziua numelui impreuna.
Cel putin numele astea imi plac, spre deosebire de numele olandeze, despre care nu mi-am schimbat parerea.



Dupa ce am scurtat pieptul si spatele pe tiparul rochitei, le-am pus pe batist in asa fel incat sa mai am destul material pe latime, pentru ca doream sa decorez pieptul cu cusatura drepata cu ac dublu (iese un fel de cuta mica - Vera, cum se spune in romaneste chestia asta?), care 'mananca' material.

La fel si la fata, care nu are cusatura pe mijlocul fetei. Am scos doua masuri (68 si 74). La probat voi alege care din ele ramane. Fiind sfarsit de octombrie, care aici s-ar compara cu sfarsitul de noiembrie in Romania ca temperatura, trebuiesc imbracate rochitele peste un tricou de bumbac cu maneca lunga.

Apoi am apretat foarte bine batistul, cu metoda mea de facut apret (reteta o gasiti pe blog).

Am facut un apret foarte tare, ba chiar prea tare, dupa cum veti vedea in dreapta. In loc de o lingurita, am pus o lingura cu varf de amidon, ceea ce inseamna ca acum voi pune o lingura rasa. L-am mai diluat cu apa.
Pentru apretare folosesc un pulverizator pentru flori, cumparat la un magazin foarte proletar de produse pentru casa (Blokker). Orice pulverizator e bun, mai ales daca e transparent, ca sa vezi direct cat mai ai.
IMPORTANT. Sa nu uitati sa spalati pulverizatorul direct dupa ce ati terminat sa-l folositit, ca sa nu se astupe gaura de pulverizare cu apret uscat.

Am apretat de cateva ori. De fiecare data am pulverizat apret, am lasat un timp sa intre apretul in material si am calcat. Se calca neaparat pe o carpa, pe care o spalati dupa ce terminati dau cand se murdareste prea mult. Nu se calca direct pe planseta de calcat, ca sa nu o murdariti cu apret, care apoi se mai si ingalbeneste, tot calcand pe el, si poate pata.

Vedeti cat de tare trebuie sa fie apretat. Materialul arata ca o coala de hartie. Nu am pus hartie sub material la cusut, pentru ca hartia distruge acul. Acul se toceste, iar un ac tocit iti va cauza pasi sariti.
Poate un stabilizator (intaritor) pentru brodat la masina de cusut ar fi mers. Am resturi de la brodat pe care le pastrez pentru acest scop. Dar daca ai un material pe care il poti apreta atat de tare, cum este un bumbac mai subtire, nu-ti mai trebuie hartie. Vorbesc despre cusut, pentru ca la brodat la masina de brodat ai mereu nevoie de stabilizator.

Apoi am facut mai multe incercari pe o bucata de proba. Cu diferite ace, cu diferite tensiuni si cu diferite setari. Unele s-au dovedit mai potrivite, altele mai putin.

Uneori am scris direct pe material ce setare am folosit, daca mi-a placut rezultatul cu o anumita setare.
Am tras dinainte linii ca sa demarchez portiunile cusute cu diferite setari ale aceluiasi model. Abia dupa ce le scoti de sub masina vezi care iese mai bine si ce setari ai folosit ca sa obtii acel rezultat.

Pe urma am incercat definitiv distanta dintre liniile cu ac dublu. Nici aici nu am tensiunea perfecta, dar dupa ce se spala apretul, bumbacul se mai strange.

 Pana la urma am cusut definitv urmatoarele bucati pentru pieptul rochitei. Doua la fel.

La mijloc am cusut cu puncte decorative:

Dar nu-mi place! E foarte sters si banal.

Asa ca am schimbat planul. M-am gandit sa pun o monograma in piept, daca voi gasi ceva 'de moda veche' (vintage). In stanga si dreapta monogramei, centrata pe piept, vreau sa cos cerculete cu acul dublu.  Deci partea cu motivele cusute in mijloc va fi inlocuita cu monograma de mai jos.

Sunt extrem de fericita ca am gasit-o. Nu numai ca se potriveste perfect cu ce vreau eu sa fac, dar este si foarte bine digitalizata, dupa cum se vede din poza de mai sus. Nu toate modelele de brodat sunt bine digitalizate, dupa cum am aflat recent, fiindca nu sunt o 'lumina' in materie de broderie la masina (cum imi zice fiul meu). Am stat si m-am uitat cand cosea masina monograma respectiva si am vazut cum se formeaza cusaturile si cat de bine sunt stabilizate (cu alte cusaturi drepte) sub punctul de feston final.
Cel mai mult imi place ca are relief, cum erau broderiile vechi. Nu se compara cu broderiile de mana, dar este o alternativa foarte potrivita.

Am cumparat tot alfabetul. Toate literele au acelasi cadru, numai litera din mijloc se schimba. Seamana perfect cu monogramele de pe batistele bunicei mele. Dimensiunile sunt de 9 cm x 7 cm.
Dupa ce le voi coase pe toate o sa vi le arat si veti vedea toate literele.

Deocamdata nu am cusut sau brodat pieptii, asa cum vor arata definitiv. Trebuie intai sa-mi fac apretul.

Fusta am croit-o (nu e mare scofala, e un fel de trapez). Cusaturile le-am facut 'frantuzesti', ca sa nu am festonari si surfilari pe dos. Vorba ceea: daca intri in hora trebuie sa joci. Vreau rochita ca a bunicii, cand era fetita, atunci folosesc si tehnicile de cusut de pe acea vreme.

Asa arata tivul finisat, vazut pe dosul fustitei.

Apoi am pus dantela jos.

Nu stiu de ce au iesit pozele atat de albastre, ar fi trebuit sa fie albe-albe.

La tiv am facut o cusatura feston (cu ac foarte mare, nr. 100) si am taiat  tivul care se vede dedesubt. Nu-mi place nici asta cum a iesit si din cauza asta nu am facut o poza, dar voi face inainte de a taia dantela. Cred ca fac un tiv gen 'aplicatie Madeira', ca sa ma joc cu transparenta panzei de batist. O sa vedeti.

Si iata de unde am pornit ...

[inspiratia]

[tiparul]

... si unde am ajuns.
Dar asta mi se intampla mereu cand fac cate ceva. Gasesc ceva frumos si vreau sa copiez, insa pe parcurs ma gandesc 'daca schimb asta ... si bag si asta ...va iesi mai bine'.
Nu sunt in stare sa copiez nimic 100%.

Acum ma duc sa imi iau ultimul rand de medicamente si sa imi fac apretul. Ieri a fost prima zi cand am iesit din casa si am capul limpede.
M-am uitat in schimb saptamana trecuta cu mare placere la BBC 1 la seria Merlin (sambata seara de la 21.25 ora noastra, deci cu o ora mai tarziu in Romania, sambata asta a fost al doilea episod din seria IV- cred ca a ajuns la seria IV!). Dca va uitati, stiti acum in compania cui va uitati...