Pantaloni de pijama metoda Danckaerts (Danckaerts pattern drafting / pajama)

PENTRU CLEO si CLAUDIA PUISOR, IN SPECIAL

Asa cum a scris si Cleo din Bruxelles la postarea Cadouri de Craciun: pantaloni de pijama (Christmas Present: Pajama Pants Pattern) tiparul de pantaloni de pijama pe care vi l-am dat nu este bun!!!

Am crezut ca daca iau un tipar dintr-o carte a unei autoare cu pretentii (Kristina Shin, PH.D - adica cu doctorat, ceea ce accentueaza unde si cat poate!!! - vezi imaginea cartii mai jos) va fi nec plus ultra. 
Dar nu este, dupa cum am verificat si eu. Si poate si alti cititori, carora le cer scuze ca le-am recomandat acest tipar.

Asa ca revin la metoda olandeza de facut tipare Danckerts, din 1909, cand o profesoara de lucru i-a cerut ajutorul sotului ei, inginer, care a calculat formulele pentru facutul tiparelor in functie de proportiile corpului uman.
La fusta v-ati convins ca este una din cele mai bune metode de facut tipare. Sa vedem acum la pantaloni! 

In general evit sa dau pe blog cum se fac tiparele Danckerts, pentru ca nu sunt foarte simplu de facut si explicatiile din cartile lor sunt ca la lectiile de geometrie din liceu (x, x', x", etc). 
Din acest motiv nu am reactionat pana acum la mesajele celor care mi-au cerut si un tipar de bluza dupa metoda Danckerts. S-ar putea sa va explic in viitor si astfel de tipare pe blog, daca imi bat capul sa refac instructiunile, asa cum am facut acum cu tiparul de pantaloni de pijama. Desi pentru fetele mele, de profesiune IT, nu ar fi nici o problema. Dar nu toata lumea e specialista in IT.

[Tiparul original din cartea mea de la cursul de croitorie 
dupa metoda Danckaerts]

Am simplificat punctele, renuntand la x', x, X si Y si le-am inlocuit cu literele alfabetului in ordinea in care construiesti tiparul.

Dupa cum vedeti tiparul original are trei posibilitati: 
(a) pantaloni de pijama fara cusatura laterala, care sunt mai largi, 
(b) pantaloni de pijama mai stramti, cu cusaturi pe ambele parti ale piciorului si (c) pantaloni scurti de pijama.

Va explic numai tiparul pentru pantaloni de pijama fara cusatura laterala. Daca va intereseaza, va pot da si restul de metode, mai ales ca la pantalonii cu doua cusaturi verticale, trebuie sa tii sema de cum formezi liniile laterale.

NB. Pentru avansate sau avansati. Daca va uitati bine pe tiparul din carte, cusatura laterala exterioara formeaza un fel de pensa (dart), ceea ce faca ca materialul sa pice bine pe fir (grain line) si sa nu se suceasca pe picior.
Cartea din care am scanat este din anii '80-90, adica dintr-o perioada cand se purtau pantaloni evazati la tiv. Moda, ce sa-i faci. Cred ca astazi am face cusatura laterala mai putin curbata.

  

Cum se face tiparul de pantaloni fara cusatura laterala exterioara.

Aveti nevoie de aceste masuri (dau exemplul din carte):

1. Masurile corpului persoanei pentru care se fac pantalonii

Grosimea soldului (hip) = 98 cm

Lungimea talie-genunchi (waist to knee) = 56 cm

Lungimea pantalonului de la talie la glezna (pant length, outer leg, waist to ankle) = 100 cm

Lungimea talie-scaun de-a lungul soldului = 28 cm

(crotch depth: sitting on a flat surface, measure from waist to surface on side)

O numesc in continuare 'crotch depth' fiindca nu stiu termenul romanesc si pentru ca e mai scurt decat descrierea pe care o folosesc in romana.

2. Masuri variabile (in functie de model si preferinte)

Grosimea genunchiului pe tipar (around knie) = 52 cm

Largimea pantalonului la glezna pe care o doriti (around ankle) = 64 cm 

IMPORTANT. Va sfatuiesc sa notati dimensiunile calculate pentru fiecare segment, asa cum il dau eu folosind anumite litere, pentru ca uneori ai nevoie de un segment deja calculat, la care trebuie sa adaugi sau sa scazi un anumit numar de centimetri. Daca il stii deja, nu are rost sa cauti iar cum se calculeaza.

1. Desenati linia orizontala AB cu lungimea de 7/10 din grosimea soldului (hip girdle). [AB = 7/10 x 98 = 68,6 cm].

2. Notati punctul C la jumatatea distantei AB. [AC = CB = 68,6: 2 = 34,3 cm].

3. Din punctul C desenati o linie perpendiculara pe linia AB si masurati pe ea 'crotch depth + 1/10 crotch depth', ca sa obtineti punctul D.

CD = 28 cm + (28:10) = 30,8 cm.

4. Acum trebuie marcat punctul E pe linia AB. 
AE = 1/10 grosimea soldului MINUS 2 cm.

AE = (1/10 x 98 cm) - (MINUS) 2 cm = 7,8 cm.

5. Punctul F se afla la intersectia unor arce de cerc, care pornesc din punctele D si E si au urmatoarele raze:

EF = lungimea CD + (PLUS) 2 cm

FD = CE - (MINUS) 2 cm, unde CE = AC - AE = 34,3 - 7,8 = 26,5

EF = 30,8 + 2 = 32,8 cm.

FD = 26,5 - 2 = 24,5 cm

NB. Ca sa masurati un arc atat de mare, folositi o sfoara pe care masurati lungimile respective. Un capat il tineti cu mana in punctul care este centrul arcului (aici: E si D) si la celalat capat tineti un creion.

Mai puteti folosi si doua centimetre pe care le puneti cu demarcatia zero in punctele E si D si vedeti unde se intersecteaza cele doua lungimi (32,8 si 24,5).

Eu desenez pe computer, asa ca nu mai folosesc de mult aceste metode cu creionul si sfoara sau cu doua centimetre.

6. Punctul G, ca sa terminam rascroitura pantalonului in fata.

Se unesc punctele F si E cu o linie, pe care se masoara din E distanta 
EG = 1/10 grosmea soldului 

EG = 1/10 x 98 cm = 9,8 cm

7. Desenati linia curba AG cum se vede mai sus.

Acum rascroitura spatelui.

8. Pe linia AB masuram din B (spre A) jumatate din distanta AE si notam punctul H.

BH = 1/2 AE (Ceea ce inseamna ca rascroitura din spate este mai putin adanca decat cea din fata).

BH = 1/2 x 7,8 cm = 3,9 cm.

9. Punctul I se gaseste in acelasi fel ca si punctul F la fata, numai ca unul din arcuri are o alta raza (radius). Punctele din care se deseneaza arcuri de cerc sunt D si H.

Raza HI = crotch depth + 3/10 crotch depth

Raza DI = raza FD (de la fata)

HI = 3/10 x 28 cm + 28  cm = 36,4 cm

DI = FD = 26,5 cm

10. Dat fiind ca spatele trebuie sa fie mai mare decat fata, trebuie sa mai adaugam segmentul BK = BH - (MINUS) 1 cm

BK = 3,9 cm - 1 cm = 2,9 cm.

11. Mai avem nevoie de punctul J pe linia HI. HJ = 1/10 grosimea soldului

NB. Este aceeasi dimensiune ca si la fata, distanta EG.

HJ = 1/10 x 98 cm = 9,8 cm

12. Acum putem desena rascroitura spatelui prin punctele I-J-K (deci nu prin punctul B).

Unim si punctele D-F-E, dar rotunjind linia ca sa nu faca unghi in punctul F.

Vezi si postarea despre cum se corecteaza o astfel de linie folosind florarul / French curve: Tutorial pentru incepatoare - Modificarea tiparului (pattern alteration & truing)

Lungimea pantalonului

14. Linia verticala DC, care este si sensul firului (grain line) se prelungeste. Pe ea masuram:

DM = lungimea talie / genunchi (waist to knee)

DM = 56 cm

DL = lungimea totala a pantalonului

DM = 100 cm

15. Din punctele M si L se deseneaza linii perpendiculare pe linia DL de ambele parti. Prin punctul M trece linia de lagenunchi, iar prin punctul L se face tivul pantalonului.

16. Largimea pantalonului la genunchi este segmentul MN in fata si MO in spate.

MN = CE + (PLUS) 1 cm unde CE = AC - AE = 34,3 - 7,8 = 26,5

MO = MN + 3 cm

MN = 26,5 + 1 = 27,5 cm

MO = 27,5 + 3 = 30,5 cm

18. Tivul pantalonului se calculeaza scazand 4 cm din segmentul de deasupra (fata cu fata si spatele cu spatele).

(fata) LP = MN - (MINUS) 4 cm

(spatele) = LR = MO - 4 cm

LP = 27,5 - 4 = 23,5 cm

LR = 30,5 - 4 = 26,5 cm

Felicitari, ati terminat de facut tiparul de pantaloni de pijama dupa metoda Danckaerts.
NB. Tiparul nu contine tivurile de 5/8 (1.6 cm). Ele trebuiesc adaugate. 

Tiparul arata cum se vede in poza de mai jos, ceea ce este cu totul si cu totul altceva decat tiparul dupa metoda Kristinei Shin (PH.D.!!!), in cartea Patternmaking for Underwaredesign (va puteti uita putin in carte la Amazon). Fiindca NU recomand cartea, nu pun linkul, dar il puteti gasi usor prin Google.

Nu am incercat tiparele ei de sutien si chiloti, fiindca nu am nevoie. Cand voi avea, voi folosi metoda lui Margreet (Merckwaerdigh), care este explicata de Dini de la Danglez intr-un curs pentru PatternMaker 7.

Dar daca si tiparele pentru sutien sunt la fel de bune ca si tiparul de pantaloni de pijama, am cumparat cartea de pomana!

Va arat acum cele doua tipare, unul sub altul. Tiparul facut cu metoda Danckaerts si cel din postarea trecuta, cu metoda din cartea Kristinei Shin. Veti vedea diferentele. Ambele tipare sunt facute folosind aceleasi masuri, adica masurile mele. Altfel as ifi comparat mere cu pere (apples and oranges).

Imaginile sunt in oglinda, adica spatele unui tipar este sub fata celuilalt, dar si asa puteti vedea diferentele. Diferenta cea mai mare este ca liniile de la mijlocul spatelui si al fetei sunt oblice la Danckaerts si perpendicular / verticale la Kristina Shin, ceea ce de un altfel de 'fit' (sta altfel pe corp!!!).

Metoda Kristinei Shin este foarte, foarte departe de ceea ce se numeste 'European cut' (Burda, Ottombre, Knip, etc), adica metoda de tipare care vin mai bine pe corp.

Imi amintesc ca am facut candva pantaloni de pijama cu tiparul de la Danckaerts, care seamana mult cu cel din Burda, pentru ca presupun ca au aceeasi mama,care este de fapt tata (Mueller & Son, Müller & Sohn). Din nefericre nu am carte de lenjerie cu metoda lui.

Imi cer acum scuza ca v-am derutat cu metoda de facut pantaloni de pijama din cartea Kristinei Shin. La pomul laudat sa nu te duci cu sacul mare…. asa cum am facut eu.

Nu prea mai am chef de tiparele ei de sutien, dar poate voi incerca vreodata si va voi comunica daca sunt bune. Pana acum insa nu fac parte din persoanele care va recomanda cartea ei.

PS. Nu stiu de ce imi iese imaginea roz la scan, cand am o pagina foarte alba, pe care am printuit tiparul (fit to page). Am un scan nou, Canon, care poate printui pe disc, ceea ce m-a convins sa renunt la vechiul HP Photosmart. Stie cineva ce trebuie sa fac ca sa imi iasa albul paginei … alb? 
HELP!!!Presupun ca am schimbat ceva la 'temperatura' sau la alte configuratii de acest gen, dar nu mai stiu unde.

P.P.S. Cleo, am sa ma uit care sunt diferentele in construirea tiparului de pantaloni de pijama de dama (ca mai sus) si cei pentru copii sau barbati. Cred ca nu sunt, dupa cum imi aduc aminte, dar voi verifica, ca sa nu spun prostii.

Cum se face tiparul de fusta clasica

E un tipar foarte simplu de facut si care iese foarte bine. L-am invatat in anii 80++ cand aveam o marime de haine in care acum nu mai intru. Am invatat sa fac acest tipar la o profesoara recunoscuta de scoala de croitorie Danckaerts.

'Sistemul Danckaerts', cum se numeste oficial in Olanda, a aparut in 1909, cand o profesoara de lucru l-a rugat pe sotul ei, inginer, sa o ajute la perfectionarea calcularii tiparelor. 

Fusta dreapta, Vogue V8697...

... si informatia de pe plicul tiparului (vezi cum a fost schimbat tiparul de baza).

Am gasit scoala din intamplare, dupa ce fusesem la o scoala de cartier, unde nu mi-a placut profesoara, care lucra prea mult 'din experienta proprie' si ce facea nu iesea f. bine.

Rasfoind de curand cartile lor ca sa gasesc tiparul de fusta am vazut ca fac ceva ceea ce se face numai in croitoria de clasa. Vorbesc despre metoda in care (numai) la cuta din mijloc sau la slitz se adauga de ambele parti 0.5 cm, ceea ce se numeste 'walking ease' ('surplusul de mers'). Eu raman sa-i zic tot asa, 'surplus de mers', desi pe blogul Ancai am citit ca ar trebui sa zic 'adaos de lejeritate de mers'. Dar cum ar fi prea lung si complicat si eu nu sunt de profesie raman la 'surplus', desi 'ease' este intr-adevar 'lejeritate'.

Fuste facute de Sandra Betzina pentru Vogue(V1292)

Despre acest mic detaliu am invatat de la Marcy Tilton, Sandra Betzina si dintr-o carte de 

Roberta Carr "Couture, The Art of Fine Sewing" (care se vinde pe Amazon.com, dar nu e interesanta decat pentru cine vrea sa afle mai mult despre croitoria de mare casa de moda).

Acum insa tiparul.

Tipar Vogue V8773 (cu talie ridicata) 

MASURILE NECESARE

Aveti nevoie de urmatoarele masuri (pe care le ilustrez cu masurile mele de pe vremea cand am invata sa fac tiparul, pentru ca tiparul pe care il discut este un scan din caietul meu de scoala. Masurile mele nu mai sunt de multisor aceleasi!!!).

Imaginea de mai sus, din care vedeti cum se masoara, este de la Threads Magazine, din articolul "How to Measure Up". Este excelenta ideea cu elasticele de 1 cm (nu mai late) care iti marcheaza liniile de grosime si sa te ajute sa determini inaltimea primei linii de sold (cea de sus) si si a liniei a doua a soldului, cea care se foloseste la determinarea marimii de tipar pentru fusta sau pantaloni. Cu conditia sa nu folositi elastice stranse, ci intinse numai atat ca sa nu alunece de pe corp. Altfel te strang si schimbi dimensiunile, deci masori alte grosimi. (La MyLabel trebuie neaparat sa folosesti marcatul cu elastice ca mai sus).

Gasesc insa ca elasticele care arata perimetrele soldului sunt prea sus puse. Ambele.

In poza din profil eu as masura de acolo de unde se vede ca incepe piciorul, iar inaltimea din talie pana unde au pus ei elasticul ar fi dupa mine lungimea pensei, care se opreste mereu deasupra varfului protuberantei respective. Sunt curioasa ce zice Anca despre poza asta.

Masurile pe corp

Grosimea taliei (perimerul taliei) / Talie = 67 cm

Grosimea mica a soldului / Sold 1 = 92 cm

* se masoara perimetrul soldului la 10-12 cm de sub talie

* notati distanta dintre talie si elasticele de pe sold: in general este de 12 cm sau de 10 cm (pentru personele mai mici sau cu soldurile mai rotunde)

Grosimea soldului in partea ca mai accentuata / Sold 2 = 102 cm

* se masoara cam la 22 cm, dar distanta dintre talie si linia asta de sold poate fi mai mica sau mai mare, depinde de corp.

IMPORTANT:

* Trebuie sa masurati lungimile Talie-Sold1 si Talie-Sold 2 pe corpul pentru care faceti tiparul. Masurati inaltimile soldului exact asa cum sunt la ea, chiar daca nu sunt cele standard. Altfel iese rotunjimea soldului prea sus si trebuie sa lungiti sau scurtati fusta pe sold.

* Tineti seama ca persoanele mai plinute pot avea alte lungimi decat cele standard sau ca lungimile soldului se pot schimba pe parcurs. La mine din 12 si 22 cm au ajuns la 10 si 19 cm!! (masurat recent tot de o profesoara de lucru cand am luat lectii despre PatternMaker7).

La fusta clasica dreapta se aduga un suplus (adaos de lejeritate) de cam 2 cm in talie si 4-6 cm pe sold 2 (grosimea cea mai mare a soldului).

* Cu cat sunt soldurile mai proeminente, cu atat ai nevoie de mai mult surplus, fiidca ai nevoie de material in plus cand te asezi. Cine intra in categoria asta stie deja despre ce vorbesc si stie cat de incomoda devine o fusta care nu are surplus suficient, desi e OK cand stai in picioare. Numai dupa ce te-ai convinsa ca fusta nu se ridica foarte mult in sus cand persoana sta pe scaun, esti sigura ca ai masurat bine grosimea soldului si ai ales surplusul bine. Ceva cute sunt normale.

Dupa ce am adaugat surplusul obtin masurile pe care le folosesc la facutul tiparului.

Talie = 69 cm (67 + 2)

Sold 1 = 98 (92 + 6)

Sold 2 = 108 (102 + 6)

Inaltimea T-S1 = 12

Inaltimea T-S2 = 22

Pe o linie verticala se masoara din punctul D (al doilea de sus in poza - nu se vede clar, asa ca voi mentiona mereu despre care litera vorbesc, cel mai de sus e de fapt D') inaltimea soldului 1 si 2 (12 si 22) si se marcheaza cu literele G (litera de sus) si G' (a doua de sus).

DG = 12 cm

DG'= 22 cm

Tot din D masurati lungimea fustei (asta are 60 cm). Marcati punctul J.
DJ = 60 cm
* E mai bine sa iti faci tiparul pentru o fusta mai scurta, pentru ca e mai usor de desenat linia tivului. 

Din G, G' si J trasati perpendiculare pe linia verticala DJ.

Pe linia G' (soldul 2 / mare) masurati 1/2 din grosimea soldului (cea la care s-a adaugat surplus, aici 54 cm, adica 108:2) si puneti punctul H'.

Masurati aceeasi distanta pe liniile din G si J. Obtineti:

G'H' (soldul 2) egala cu GH (soldul 1) egala cu JK (tivul) = 54 cm

Observati ca in talie nu avem inca o linie orizontala.

Din punctul D ne ridicam cu 1,5 cm si obtinem punctul D'.
* DD" este diferenta de inaltime dintre linia verticala din talie in mijlocul fetei pana la pamant si cea verticala din talie urmand linia soldului pana la pamant.

Din D' (deci deasupra punctului de mijloc al fetei de pe talie!) desenam o perpendiculara pe DJ pe care masuram iar grosimea soldului plus surplus de 54 cm. Aceasta este linia D'E' ajutatoare pentru desenatul liniei de talie.

Linia D'J este mijlocul fetei , iar linia E'K este mijlocul spatelui.

Din E' coboram iar 1,5 cm si marcam punctul E (mijlocul spatelui pe talie).
* Pentru un spate cabrat trebuie masurat ceva mai mult.

Acum trebuie sa impartim dreptunghiul cu o linie verticala (I'L pe tipar) ca sa obtinem doua tipare: spatele si fata. Cum se imparte?

* Sunt sisteme de facut tipare care impart linia soldului (54 cm) in doua parti egale. Sistemul Danckarts face fata cu 1 cm mai lata decat spatele. Acelasi principiu l-am gasit si la Elizabeth Allemong, care zice ca face tipare dupa traditia europeana.

Incercati ambele metode is vedeti ca ce vi se pare mai frumos si hotarati-va ce sistem folositi.

* Latimea fetei pe sold = 1/2 Sold 2 + 1 cm = 28 cm [(54:2) + 1]

* Latimea spatelui pe sold = 1/2 Sold 2 - 1 cm = 26 cm [(53:20 - 1 cm]

Din punctul G' masor 28 cm si marchez punctul I'. Acelasi lucru il fac si pe linia tivului JK, unde pun punctul L la 28 cm de J.

Uniti punctul L cu punctul I' si prelungiti linia verticala ca sa intersecteze linia ajutatoare D'E' de sus. Punctul de intersectie este F. Am obtinut linia de separatie FL a tiparului de fata cu cel de spate.

De o parte si de alta a punctului F se masoara 3 cm, ca sa se poata desena linia rotunjita a soldului. Danckarts foloseste punctele F' (pt fata) si f (pentru spate).

* In metoda Müller&Fiul se calculeaza destul de complicat distanta F'-F si F'-f, pe cand in metoda olandeza se foloseste constant 3 cm. In ilustratia din cartea germana distanta folosita este de 3,5 cm, deci iti iese un sold mai rotunjit.

* Daca va uitati bine la tiparul de mai sus vedeti ca liniile F'I' si I'f formeaza un fel de pensa care face ca materialul sa cada in linie dreapta peste sold, pastrandu-se directia firului si integritatea tiparului.
* Se stie ca o pensa devine cu atat mai dificil de cusut cu cat este mai mare. E adevarat ca aici ai un avantaj din faptul ca mijlocul pensei este pe o cusatura (linia soldului), dar oricum...

Ca sa desenezi rotunjimea soldului mai bine te ajuti cu masura soldului (Sold 1) pe linia la 12 cm din mijlocul fetei /talie. Imparti si aici aceasta masura in 4 [98:4 = 24,5 cm]. Masuram 1/4 + 1 cm in fata si 1/2 - 1cm in spate. In tiparul de mai sus avem

GI (fata) = 25,5 cm [(49:2) + 1]

iH (spatele) = 23,5 cm [(49:2) -1]

* De fapt de punctul asta nu ai avea strict nevoie, pentru ca poti sa desenezi curbura soldului si fara el. In cele mai multe metode de facut tipar de fusta nici nu se foloseste grosimea de sus a soldului (Sold 1). Eu o gasesc o dimensiune utila, mai ales daca faci un tipar pentru cineva care are o alta curbura a soldului decat cea standard (ca sa zic in mod elegant ca are 'pernite' pe sold). Apoi te ajuta sa gasesti punctul de plasare a primei pense de la spate, ca sa te avatajeze si te ajuta si sa plasezi mai avantajos pensa de la spate.

Se deseneaza curbura soldului, ca in tiparul de sus.

Acum calcularea penselor.

Se uneste punctul D cu punctul F' si apoi punctul f cu punctul E, desenand o linie usor curbata, care este linia de talie.

Masurati linia curba DF" si fE punand panglica metrica (centimetrul) pe muchie dealungul liniei.

* Eu nu mai am masurile mele si nici centimetrul la scala, pe care il foloseam pe vremuri la desenatul tiparelor pentru cursuri (acum folosesc computerul). Asa ca nu mai pot ilustra cu cifre. Dar sistemul ese asta.

PENSA/PENSELE DIN FATA:

Talia in fata la fusta cusuta trebuie sa fie 1/4 din Grosimea taliei + 1 cm [aici (67:4) + 1 cm] = 16,75 + 1 = 17,75

Linia desenata DF' si masurata are dimensiunea X [aici... ???], care este mai mare decat cei 17,75 cm care trebuie sa imi ramana.

Din X se scade 1/4 Talie + 1 cm (care la mine este de 17,75 cm).
Diferenta este cata lungime trebuie scoasa prin pense.

* Daca diferenta este mai mare de 2,5 cm se deseneaza 2 pense (se imparte dierenta in doua). Asta este valabil pentru persoane cu talia mica si solduri (relativ) largi.
* Pana la 2,5 cm nu aveti nevoie decat de o pensa.

Eu am avut nevoie de 2 pense din cauza taliei mici.

Prima pensa (mijlocul pensei) se pune la 6 cm de punctul soldului
* Inginerul asta foloseste semne de notare foarte tehnice F', F", etc. Avantajul este ca pricepi simetria, dar sunt mai putin folosite in desenul tiparelor.
In stanga si in dreapta acestui punct se masoara 1/2 din latimea primei pense.

Linia de mijloc al pensei se deseneaza perpendicular pe linia de talie.

* In alte metode se deseneaza paralel cu mijlocul fetei. Se pare ca o pensa usor oblica, cum iti iese aici te avantajeaza mai mult. Elizabeth Allemong le deseneaza intai vertical si pe urma muta punctul / varful pensei can la 1,5 cm spre sold. Rezultatul este acelasi ca in metoda Danckaerts. Ambele sisteme vin din croitoria de la 1900.

Pensa astfel plasata este orientata ca directie dupa linia soldului, ceea ce pur din punct de vedere estetic e mai frumos.

A doua pensa - daca aveti nevoie de ea - are mijlocul la 11 cm de la sold, masurat ca si cum prima pensa nu ar exista. Deci sa nu faceti ce am facut eu in prima lectie pt acasa sa masor tinand seama de prima pensa (ceea ce mi-a dat un punct la 11 cm + dimensiunea primei pense)!.

Lungimea pensei sau a ambelor pense din fata este de 8 cm, dar pentru cineva cu putina burtica pensele pot fi mai scurte. Vedeti cand probati.

PENSA/PENSELE DIN SPATE:

Calculati de cate pense aveti nevoie si cat de largi trebuie sa fie pensele (sau pensa!) in acelasi fel ca la fata. Comparati lungimea reala a liniei Ef cu dimensiunea taliei in fusta finisata (1/4 Talie -1 cm).

Dupa ce aflati cate pense trebuie sa desenati si de ce marime le plasati asa:

Prima pensa (mijlocul pensei) se pune la 1/10 din dimensiunea Sold 1, masurata de la mijlocul spatelui:

Aici la 98:10 = 9,8 cm in punctul E".

A doua pensa se pune la 1/2 din dinstanta fE" (adica la jumatatea distantei dintre sold si mijlocul primei pense).

Pensele din spate au linia de mijloc (verticala) perpendiculara pe linia ajutatoare de talie si pe liniile soldului.
* Liniile de pensa care se vad pe fusta sunt astfel paralele cu mijlocul spatelui, mai bine zis cu cusatura din mijlocul spatelui.
* Si asta se poate explica prin faptul ca o linie paralela cu o linie foarte vizibila pe haina  (cum ar fi linia de cusatura din mijlocul spatelui) e mai bine plasata si nu distoneaza de linia dominanta ca o linie care ar lua-o intr-o alta directie, cum ar fi linia soldului. Linii in prea multe directii creeaza haos estetic pe haina. Cu cat e mai multa armonie, cu atat e haina mai reusita.
* Personal sunt pentru linia de pensa din fata oblica si linia de pensa din spate dreapta.

Lungimea penselor se face in raport cu linia de Sold 1.

* Pensa cea mai aproape de mijlocul spatelui trebuie sa aibe punctul la 1 cm deasupra acestei linii.

* A doua pensa se opreste la 2 cm deasupra ei.

Taiati tiparul pe linia I'L ca sa obtineti cele doua parti (fata is spatele).

Si in cele din urma, inca cateva observatii.

* In metoda germana care nu foloseste dimensiunea Sold 1 pensele din spate se plaseaza asa:

- o singura pensa, mijlocul ei se plaseazape linia Ef la jumatatea distantei

- pentru doua pense se foloseste aceeasi metoda ca mai sus,. Singura diferenta este ca ei folosesc pentru prima pensa 1/10 Talie, pe cand Danckaerts foloseste 1/10 din sold 1. Eu as fi avut dupa metoda germana prima pensa la 6,9 cm de la mijlocul spatelui, pe cand in metoda Danckerts o am la 9,8 cm. 

* Vedeti singure care din distante este mai avantajoasa si va place mai mult, mai ales intr-un material in care pensele se vad, cum ar fi un material uni. 

In cele imprimate cred ca e mai putin important, ca tot se pierde pensa in imprimeu.

Vogue V7937

Buuuun...Am terminat de explicat cum se face tiparul de fusta clasica. 

Modelele de mai sus se pot face toate foarte simplu cu ajutorul tiparului pe care v-am invata sa-l desenati. Sau cu ajutorul tiparului pe care Anca va invata sa-l faceti pe minunatul ei blog.

Mai complicat ar fi numai sa desenezi godeurile la spate de la fusta gri de mai sus (V7937), dar nici acolo nu e mare filosofie! -:)))!! Fiindca se imparte spatele prin linii verticale, se baga pensele pe liniile de taiat al anumitor bucati si se deseneaza godeurile la tiv la toate bucatile, sau se adauga materialul pe care se calca cutele.
Eventual poate Anca sa faca acest exercitiu pe blogul ei. Sunt convinsa ca o va face mai bine decat mine.

Ramane sa mai explic niste detalii despre tiparul de fusta care privesc pesoanele cu solduri mai mari sau cu derierul mai bine dezvoltat. Compilatii din diferite carti in care ti se atrage atentia asupra particularitatilor anumitor tipuri de corp.
Vine primavara!