Ultima pagina

TRANSLATOR

Se afișează postările cu eticheta Craciun. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Craciun. Afișați toate postările

miercuri, 25 decembrie 2013

Povesti de Craciun (3) Reteta de curcan in saramura (turkey brine) este perfecta

Am facut cel mai bun curcan din viata mea, mai bun decat ce am mancat vreodata la bucatarese bune. Nici nu ma asteptam sa iasa atat de bun.
Musafirii m-au intrebat toti de unde l-am luat si cum l-am facut, pentru nici ei nu mai mancasera pana acum un curcan atat de fraged.
Ca sa vedceti diferenta: anul trecut am cumparat un curcan biologic de la un magazin pentru snobi, pe care am platit aprox. 90 euro (6 kg a 16-16 euro pe kilogram), care nu a fost nici pe departe atat de bun ca cel de anul acesta, cumparat intr-un supermarket mai bun la un pret normal. Ca sa mai zici ca numai ce vine de la magazinul biologic are gust bun si dai banii in speranta ca promisiunile lor se realizeaza! Fireste ca un curcan crescut cu faina de oase de peste nu va avea gust bun, dar diferenta intre un curcan decent si cel de la magazinul exclusiv biologic nu este atat de mare, cum se zice.

Reteta o gasiti aici: Povesti de Craciun (2) Curcanul traditional lasat peste noapte in saramura (turkey brine)

L-am marinat dupa cum v-am spus deja data trecuta, in lada de la frigider. De fapt am avut doi curcani mai mici, pentru ca am invitat doua familii. 
Lada era plina cu saramura cand erau amandoi. Cu pieptul in jos, erau compet acoperiti de saramura, asa cum trebuie.
La anul voi cumpara o galeata special pentru curcan, ca sa-mi fie mai simplu.


Trucul este sa ii scoti cam cu doua ore inainte sa ii bagi in cuptor si sa ii lasi sa se scurga bine. 



Pe primul curcan l-am clatit inainte sa il pun in tava la fript. Nu a iesit de loc sarat, nici macar cat as fi vrut eu, care mananc mai sarat.
De aceea pe al doilea nu l-am mai spalat, l-am lasat numai sa se scurga bine.

Inainte sa ii bag la cuptor i-am sters insa foarte bine si pe dinafara si in cavitate, sa fie foarte uscati. Apoi i-am uns cu unt topit.

Ar fi trebuit sa am o grila pentru ca sa nu atinga curcanul fundul tavii. Pentru ca la aceasta tava nu am, am aplicat un truc pe care l-am vazut undeva si care se foloseste la friptul gainii si al curcanului, daca vrei sa-ti iasa pasarea mai crocanta.

Foaie de aluminium de bucatarie, taiata in bucati foarte lungi si stranse bine pe toata largimea foii si apoi puse ca in poza de mai jos. 



In untul topit cu care am uns am pus putin sirop de ghimbir din Australia (care se vinde la noi). Nigella zicea sa pun sirop de artar, dar nu am gasit unde m-am dus eu, asa ca am renuntat. Zaharul din acel sirop de artar ajuta la rumenirea mai frumoasa a curcanului.

Am copt dupa stilul 'combinat': 15 minute la cuptor fierbinte (220 grade Celsius), apoi am dat focul la 160 grade si am fript cam 40 de minute la 1/2 kg de curcan si ultimele 10 minute iar la 200 grade, ca sa se faca crusta.

Pana la urma tot am bagat ceva romanesc in reteta: ininte de a da focul mare la sfarsit am turnat rom peste curcan.

Va sfatuiesc sa incercati si voi friptura de pasare in saramura. Garantez ca va iesi mult mai bine decat ati crede. Daca nu aveti curaj la curcan, incercati cu o gaina. Saramura - brine - poate fi mai romaneasca la o gaina. Vreau sa spun cu ceva usturoi. 

Desi am pus ceapa si portocala si aproape tot ce a zis Nigella in reteta, ingredientele nu au dat nici un gust straniu curcanului.

Proiectul urmator este sa experimentez cu saramura si cu gustul crustei.

Masa de Craciun a fost mai bine decat m-am asteptat. Cel mai mare succes a avut curcanul si pe locul doi un fel de cozonac trandafirasi (Rosenkuchen), cred ca o reteta nemteasca adaptata in Romania, la care am mai adaugat si eu ingrediente, dupa placul meu. Semnatura mea de bucatareasa.

Ambele au fost devorate. Nu mi-a mai ramas nici o bucatica pentru a doua zi, ca anul trecut. De fapt anul trecut nu am facut Trandafirasi.

Felul intai a fost o supa din ciuperci amestecate, reteta din Udine (Italia) pe care am gasit-o intr-o carte de Claudia Roden. M-am gandit sa fie mai simplu, fara aperitive, pentru ca oricum mancam mai mult decat e bine pentru sanatate.
Ca sa rezum, un meniu nu foarte romanesc.

Dodo si Jojo au fost foarte dragute si cuminti.




Lui Jojo ii place deja sa deseneze ...




… sau sa se bage sub masa.  
  



Imediat apare si numarul 2, pe care nu o intereseaza desenatul.

Craciun fericit la toata lumea!
Merry Christmas & Happy New Year to all of you!

luni, 23 decembrie 2013

Povesti de Craciun (1) Bricolaj pentru copii

Una din traditiile mele de Craciun era sa desenez si sa bricolez de Craciun cu Andrei cand era mic si sper sa o continui cu nepoatele, cand vor fi mai mari.

Andrei venit odata cu un ingeras din aluat cu sare, facut la gradinita. Mi-a placut ideea si de atunci cativa ani la rand am tot facut impreuna podoabe pentru pom, pentru masa de Craciun sau pentru cadourile de sub pom, ale noastre sau pentru altii.

Si acum am una din creatiile lui de la 7 ani, pe care o pun in fiecare an in pomul de Craciun, fara exceptie.


De fapt in anul in care a fost facut acest medlion de Craciun, am impodobit tot pomul cu astfel de creatii, facute de mine si de el. Pe ale mele nu le-am mai pastrat.
O dupa amiaza de modelat, eu le-am copt si apoi o alta dupa amiaza de colorat, urmata de inca o dupa amiaza de lacuit. Tot trebuia sa ma joc cu el, ca sa nu se plictiseasca.

Va sfatuiesc sa faceti si voi asa ceva cu copii si nepotii vostri. Pe langa faptul ca este o ocupatie foarte placuta, copiii vor fi foarte mandri de rezultat.

Pentru asta e nevoie sa intindeti voi intai o foaie, din care sa taiati forma pe care se pot lipi figurinele si sa ii dati o gaura, ca sa o puteti agata in pom.

Lasati copiii sa modeleze ce vor. Andrei a vrut neaparat sa faca doua pisicute, care eram noi doi, dupa care le-a colorat in niste culori foarte atipice pentru Craciun. Asta a fost dorinta lui si l-am lasat sa faca ce vrea. Am mai avut in acel an in pom si un vagabond cu camasa de puscarias… Foarte - cum sa-i spun - original?!?


Dupa ce le-am terminat, am taiat o panglica argintie in bucati mai lungi, am facut un nod sa ramana fixata de medalion (acel nod se vede in poza) si la aproximativ 10 cm am mai facut un nod si o fundita. Care nu se vad in prima poza. Asta pentru ca nu am folosit carlige de sarma, ci am agatat pamglica de creanga bradului.
Intai masurati cat e nevoie pentru o panglica si taiati aceeasi dimensiune pentru restul de creatii. Neaparat o panglica argintei sau aurie, ca sa se potriveasca cu restul de podoabe din pom.
NB. Daca folositi carlige de sarma, speciale pentru pomul de Craciun, puteti face funda la 3 cm de primul nod.

O sa vedeti cat de mandru va fi copilul care isi va vedea creatiile atarnand in pom si admirate de toata lumea.

Va parasesc, pentru ca ma duc sa imi pregatesc curcanul. Spor la treaba!