Reteta de sos caramel (caramelizarea umeda / wet caramel) (Martha Stewart)

Am gasit pe situl de la Martha Stewart o reteta de sos caramel pe care trebuie neaparat sa o incerc, pentru ca este o metoda de facut ' caramel umed' (wet caramel) si pentru ca se explica cum poti evita cristalizarea zaharului, daca il lasi sa se caramelizeze cu capacul pus pe caserola (aburii care se formeaza pe capac se scurg pe peretii caserolei si ii tin umezi).

Mai am o reteta cu mai multa apa si aici (http://www.mybakingaddiction.com/salted-caramel-sauce/), cu care veti obtine un sos de aceasta consistenta (dupa poza de pe blog):

Merita insa sa va uitati intai la acest video de la Martha Stewart.

http://www.marthastewart.com/1076494/kitchen-conundrums?xsc=eml_edf022815#1096279

Din nefericire ca sa-l puteti vedea trebuie sa asteptati intai sa se termine reclama pt condimente McCormick.

Traducerea in romaneste, daca nu intelegeti:
1 cana zahar; 6 linguri unt, taiat bucati; 1/2 lingurita sare (sau mai putin); 1/2 lingurita extract de vanilie; 1/2 cana smantana lichida (nu foarte subtire).

Puneti zaharul intr-o caserola si adaugati atata apa, cat sa fie uniform umed. Nu multa apa, deci. 
Puneti-l pe foc mediu si lasati-l sa se topeasca, pana se coloreaza pe margini. Cu o lingura de lemn (sau o alta spatula) amestecati, de la margine spre centru. Cu capacul pus, lasati-l pe foc inca aprox. 3 minute, ca sa devina de culoarea ambrei (controlati des sa nu se arda).
Cand e gata, puneti untul si bateti-l in caramel, apoi sarea si vanilia.
Turnati smantana si incorporati-o batand cu telul.
Se pune apoi in alt recipient si se lasa sa se raceasca.

In film se mai arata ca trebuie sa incerci culoarea caramelului pe hartie, fiindca in cratita va aparea mai inchis la culoare decat este si nu vei avea caramelizarea pe care o doresti.
Se recomanda de asemenea sa ai un bol cu apa rece la indemana, dace te-ai ars pe degete.

1 martie 2015. Am uitat sa mai scriu ca in sosul caramel demonstrat pe video nu se pune unt. Presupun ca asta se datoreaza faptului ca il foloseste peste inghetata.
Iarasi am uitata sa scriu ca adauga zeama de lamaie ca sa previna cristalizarea zaharului.

In rest - uitati-va pe film si cititi reteta in englezeste. 

INGREDIENTS

• 1 cup sugar
• 6 tablespoons (3/4 stick) cold unsalted butter, cubed
• 1/2 teaspoon coarse salt
• 1/2 teaspoon vanilla extract
• 1/2 cup heavy cream

DIRECTIONS

1. In a medium saucepan, heat sugar over medium-high until melted and brown at edges, 3 minutes. With a heat-resistant spatula, pull melted sugar toward center until all sugar is melted and caramel is deep amber in color, 3 minutes more.
2. Immediately whisk in butter, coarse salt, and pure vanilla extract (take care as mixture is extremely hot and will bubble).
3. Whisk in heavy cream.
4. Pour into a heatproof container and let cool.

Pui fript pentru Dodo si Jojo (my best roasted chicken)

Desi multe dintre voi tin post - eu, nu, sau cel putin nu anul acesta - am sa va dau acum reteta de pui fript pe care o folosesc in ultima vreme. Este reteta cea mai buna si mai simpla. Secretul? CEAPA!

Reteta am gasit-o intr-o carte de bucatarie americana. Nu-mi aduc aminte bine unde, dar este sigur o reteta 'made in the USA'. 
Puiul se 'marineaza' uscat (dry marinade). De fapt asta inseamna ca il lasi peste noapte in frigider (sau afara, daca e frig si ai un loc adapostit) dupa ce l-ai frecat cu 2 LINGURI (spoon) de SARE (salt).
Nu va speriati ca iese prea sarat, pentru ca nu iese.

1.  Puiul se spala, se sterge de apa si se freaca cu 2 linguri pline de sare (exterior si interior) si se lasa peste noapte in frigider sau afara, la rece. 
Trebuie neaparat trebuie sa stea cel putin cateva ore cu sare. De aceea e mai bine sa il pregatesti cu o seara inainte de a-l frige.
Puteti sa puneti ierburi aromate in burta lui. Ce doriti, pentru ca gustul ierburilor din burta va fi oricum foarte subtil.

 

2. Cu cateva ore inainte de a frige puiul, il scoateti, i il stergeti de sare si il lasati sa revina la temperatura camerii. 
Eventual il clatiti, daca nu aveti voie sa mancati sarat si va e frica de atata sare. Sarea nu va intra insa in pui, va spun din experienta mea. Pe urma trebuie sa tineti seama de faptul ca o parte din sare a scos ceva apa din pui si se afla acum in lichidul de pe fundul recipientului sau pungiii in care ati tinut puiul.
Daca spalati puiul, trebuie sa-l stergeti bine, sa fie uscat. 

 Puiul scos din saramura, inmainte de a fi sters bine de sare.

3. Acum preparati legumele pe care va sta puiul in tava. In acest timp puiul va ajunge la temperatura camerii. 
Legumele se taie in felii groase de un deget  (2 cm?) sau chiar ceva mai mult. Asta pentru ca ele nu trebuie sa se coaca prea repede si sa se arda, in timp ce puiul nu este inca gata.

Baza este ceapa, dar se mai put pune si alte legume cum ar fi morcovii sau felii de telina alba. Ce doriti si ce aveti in afara de ceapa.
Puteti pune si felii de lamaie, care vor da un gust foarte bun puiului, dar coaja alba va fi putin amara.

Baza este patul de ceapa, taiata in felii de aproximativ 2 cm. 

Am pus foarte putin unt pentru gust (acele cubulete albe care se vad). 

As fi putut pune chiar si mai putin decat se vede.

Eu personal prefer ceapa, la care adaug putina slanina taiata cubulete (sau juliennes) si o capatana intreaga de usturoi (garlic). Cateii de usturoi nu trebuie descojiti, ci lasati in coaja lor (skin).
Lamaie nu am avut si mi-a fost lene sa ma duc la magazin.

Vedeti aici usturoiul necojit, pus printre ceapa. Si slanina.

Uneori pun si un mar in burta gainii, daca am mere care s-au zbarcit si nu le mai mananc cu placere.

 4. Acum pun gaina unsa cu foarte putin ulei de floarea soarelui peste legumele din tava. 
Folosesc uleiul de floarea soarelui pentru ca stiu ca rezista la temperaturi ridicate. De fapt temperatura nu este foarte ridicata, asa ca as putea folosi si ulei de masline.

In reteta spune ca nu trebuie sa ungi gaina, daca vrei pielea crocanta. Dar eu ung.

 5. Gaina o pun mai intai cu pieptul in jos. Daca as vrea sa fie pielea crocanta, as lasa-o tot timpul cu pieptul in sus. 
Sacrific insa pielea pentru gust. Cu pieptul in jos intra gustul de legume in carnea de pe piept si este mai buna friptura.

Cuptorul este preincalzit (facusem mere coapte la cuptor) la temperatura de 190 grade Celsius. 

6. Se lasa gaina la cuptor pana s-a rumenit frumos pe spate si e bine facuta.

Ceapa (legumele) incep putin sa se caramelizeze, dar nu se ard. Usturoiul se coace si el in coaja. Va pierde gutul si mirosul iute, iar friptura nu va mirosi a usturoi, cum ar fi fost daca l-am fi descojit si tocat sau presat.

7. Acum se intoarce cu pieptul in sus.  
Stiti, cred, ca trebuie intoarsa cu doua linguri de lemn.

 Vedeti mai sus de ce spun ca sacrific pielea crocanta pentru gust: 

pielea s-a inmuiat deja.

 8. Dupa ce s-a fript si pieptul, gaina este gata si trebuie lasata putin inainte de a fi mancata, pentru ca sa se distribuie sucul in carne, peste tot. 
Arata ca in prima poza din aceasta postare.

Trebuie sa va spun ca eu frig gaina cam 2 ore la temperatura de 180 grade Celsius. Pentru ca fripturile care se frig la o temperatura mai scazuta, dar pe un timp mai indelungat decat se da in retete, sunt mai bune.

Frig gaina mai mult, pana se deface carnea de pe os usor, cand o servesc. Fac asta pentru ca imi e frica sa nu dau carne de gaina nefripta la copii. Acelasi lucru il fac cu ouale, pe care nu le folosesc niciodata crude, oricat as sti ca sunt proaspete.

Dar cu toate ca frig gaina timp de doua ore, folosind reteta asta nu se usuca la cuptor. Ramane frageda si suculenta.

Legumele nu sunt arse, ci doar caramelizate. 
Scurse de grasime sunt o garnitura bune. Si asta am invatat din cartea de unde am luat retete. Eu le-as fi aruncat, daca nu as fi citit ca sunt bune. Si chiar sunt, daca nu sunt imbibate de grasime.
Sosul este si el foarte bun, dar trebuie si el degresat.

Si acum - last but not least - vreau sa va arat usturoiul copt, care iese foarte usor din coaja si este foarte bun pe paine sau ca garnitura la friptura. Are un gust dulceag si nici un pic de miros sau gust tare.

Usturoiul copt, fotografiat pe pieptul gainii fripte.

In cercul verde se vede coaja, iar in cercul albastru, catelul de usturoi copt. Iese aproape de la sine din coaja.
A luat culoarea maro inchis din tava, altfel culoarea usturoiului copt este mai aurie.

Neaparat sa incercati reteta asta, mai ales pentru copii. Dodo si Jojo nu manaca in general decat piept de pui (facut dupa retete olandeze). La mine manaca orice din gaina, pentru ca toata carnea fripturii este foarte gustoasa.

P.S. Inainte de a pune gaina peste lugume si a fi data la cuptor trebuie pus si putin piper. De cand gatesc aceasta reteta pentru copii, nu mai pun piper. 
Acum am uitat sa pun, pentru ca mie imi place mancarea piperata. 

Povesti de Craciun (3) Reteta de curcan in saramura (turkey brine) este perfecta

Am facut cel mai bun curcan din viata mea, mai bun decat ce am mancat vreodata la bucatarese bune. Nici nu ma asteptam sa iasa atat de bun.
Musafirii m-au intrebat toti de unde l-am luat si cum l-am facut, pentru nici ei nu mai mancasera pana acum un curcan atat de fraged.
Ca sa vedceti diferenta: anul trecut am cumparat un curcan biologic de la un magazin pentru snobi, pe care am platit aprox. 90 euro (6 kg a 16-16 euro pe kilogram), care nu a fost nici pe departe atat de bun ca cel de anul acesta, cumparat intr-un supermarket mai bun la un pret normal. Ca sa mai zici ca numai ce vine de la magazinul biologic are gust bun si dai banii in speranta ca promisiunile lor se realizeaza! Fireste ca un curcan crescut cu faina de oase de peste nu va avea gust bun, dar diferenta intre un curcan decent si cel de la magazinul exclusiv biologic nu este atat de mare, cum se zice.

Reteta o gasiti aici: Povesti de Craciun (2) Curcanul traditional lasat peste noapte in saramura (turkey brine)

L-am marinat dupa cum v-am spus deja data trecuta, in lada de la frigider. De fapt am avut doi curcani mai mici, pentru ca am invitat doua familii. 
Lada era plina cu saramura cand erau amandoi. Cu pieptul in jos, erau compet acoperiti de saramura, asa cum trebuie.
La anul voi cumpara o galeata special pentru curcan, ca sa-mi fie mai simplu.

Trucul este sa ii scoti cam cu doua ore inainte sa ii bagi in cuptor si sa ii lasi sa se scurga bine. 

Pe primul curcan l-am clatit inainte sa il pun in tava la fript. Nu a iesit de loc sarat, nici macar cat as fi vrut eu, care mananc mai sarat.
De aceea pe al doilea nu l-am mai spalat, l-am lasat numai sa se scurga bine.

Inainte sa ii bag la cuptor i-am sters insa foarte bine si pe dinafara si in cavitate, sa fie foarte uscati. Apoi i-am uns cu unt topit.

Ar fi trebuit sa am o grila pentru ca sa nu atinga curcanul fundul tavii. Pentru ca la aceasta tava nu am, am aplicat un truc pe care l-am vazut undeva si care se foloseste la friptul gainii si al curcanului, daca vrei sa-ti iasa pasarea mai crocanta.

Foaie de aluminium de bucatarie, taiata in bucati foarte lungi si stranse bine pe toata largimea foii si apoi puse ca in poza de mai jos. 

In untul topit cu care am uns am pus putin sirop de ghimbir din Australia (care se vinde la noi). Nigella zicea sa pun sirop de artar, dar nu am gasit unde m-am dus eu, asa ca am renuntat. Zaharul din acel sirop de artar ajuta la rumenirea mai frumoasa a curcanului.

Am copt dupa stilul 'combinat': 15 minute la cuptor fierbinte (220 grade Celsius), apoi am dat focul la 160 grade si am fript cam 40 de minute la 1/2 kg de curcan si ultimele 10 minute iar la 200 grade, ca sa se faca crusta.

Pana la urma tot am bagat ceva romanesc in reteta: ininte de a da focul mare la sfarsit am turnat rom peste curcan.

Va sfatuiesc sa incercati si voi friptura de pasare in saramura. Garantez ca va iesi mult mai bine decat ati crede. Daca nu aveti curaj la curcan, incercati cu o gaina. Saramura - brine - poate fi mai romaneasca la o gaina. Vreau sa spun cu ceva usturoi. 

Desi am pus ceapa si portocala si aproape tot ce a zis Nigella in reteta, ingredientele nu au dat nici un gust straniu curcanului.

Proiectul urmator este sa experimentez cu saramura si cu gustul crustei.

Masa de Craciun a fost mai bine decat m-am asteptat. Cel mai mare succes a avut curcanul si pe locul doi un fel de cozonac trandafirasi (Rosenkuchen), cred ca o reteta nemteasca adaptata in Romania, la care am mai adaugat si eu ingrediente, dupa placul meu. Semnatura mea de bucatareasa.

Ambele au fost devorate. Nu mi-a mai ramas nici o bucatica pentru a doua zi, ca anul trecut. De fapt anul trecut nu am facut Trandafirasi.

Felul intai a fost o supa din ciuperci amestecate, reteta din Udine (Italia) pe care am gasit-o intr-o carte de Claudia Roden. M-am gandit sa fie mai simplu, fara aperitive, pentru ca oricum mancam mai mult decat e bine pentru sanatate.
Ca sa rezum, un meniu nu foarte romanesc.

Dodo si Jojo au fost foarte dragute si cuminti.

Lui Jojo ii place deja sa deseneze ...

… sau sa se bage sub masa.  

  

Imediat apare si numarul 2, pe care nu o intereseaza desenatul.

Craciun fericit la toata lumea!

Merry Christmas & Happy New Year to all of you!

Povesti de Craciun (2) Curcanul traditional lasat peste noapte in saramura (turkey brine)

Sunt pe cale sa experimentez si sa folosesc o noua retata pentru curcanul de Craciun, pentru ca am citit acum vreo luna pe un blog american ca recomanda marinarea curcanului in saramura (brine), daca vrei un curcan suculent si nu o friptura uscata de curcan.

Nu am mai citit pana acum despre aceasta metoda si daca am citit, nu i-am dat atentia cuvenita - imi recunosc incultura culinara, mai ales ca am avut o perioada in care nu prea m-a mai interesat bucataria. Mergeam pe pilotul automat si faceam in fiecare an acelasi meniu de Craciun. Dat fiind ca distanta in timp intre cele doua mese era de 365 de zile, nu prea se remarca rutina neinspirata a bucataresei.

Acum vreau insa sa incerc aceasta reteta pe care am gasit-o pe internet si pe care o aveam deja intr-o carte de Nigella Lawson, pe care o admir foarte mult. Mai mult decat pe Jamie Oliver sau alte stele ca el.
Nu stiu daca ati vazut vreodata un film cu ea, vreau sa spun un video in care o vedeti gatind si mai ales savurand ce a gatit. Pastreaza chiar si resturile de vin de la masa, pe care le ingheata, ca sa aibe vin pentru pus in mancare. 
Daca dati de un astfel de video, nu ezitati sa-l vedeti sau cumparati.

Dupa ce am citit despre curcanul in saramura am incercat sa caut intre retetele romanesti publicate de somitatile pe care le am pus si eu pe blog si pe grupurile mai serioase de bucatarie o retata cu curcan in saramura. Dar nu am gasit. Poate nu stiu eu unde sa caut, dar presupun mai degraba ca  in Romania se frige curcanul marinat 'uscat' (adica cu ierburi si condimente si stropit numai cu rom sau coniac si uns cu ulei). Cum scrie in cartile de bucatarie de la Colea Olexiuc la Silvia Jurcovan.

Retata, pe care ma gandesc sa o foloseesc pentru prima data si pe care o aveam in cartea "Nigella Christmas" de Nigella Lawson, o puteti gasi aici, la GOOD FOOD Channel (UK).

http://uktv.co.uk/food/recipe/aid/596587

Trebuie sa fac o saramura cu urmatoarele ingrediente, in care sa las curcanul aprox. 24 ore. Retata este pentru un curcan de 4-5 kg.

• 6 litres water (apa)
• 125 g packet of table salt (sare)
• 3 tbsp black peppercorns (linguri boabe piper negru)
• 1 cinnamon stick (scortiosara baton)
• 1 tbsp caraway seeds (lingura chimen)
• 4 cloves (cuisoare)
• 2 tbsp allspice berries (linguri piment sau ienibahar)
• 4 star anise (anason)
• 2 tbsp white mustard seeds (linguri samanta de mustar)
• 200 g caster sugar (zahar)
• 2 onions, quartered (ceapa taiata in sferturi)
• 1 x 6 cm piece of ginger, cut into 6 slices (ghimbir)
• 1 orange, quartered (portocala in sferturi)
• 4 tbsp maple syrup (linguri sirop de artar)
• 4 tbsp clear honey (linguri miere)

Pe situl de la allrecipes.com se explica cum se face:

http://allrecipes.com/video/25/how-to-brine-a-turkey/detail.aspx?prop24=VD_RelatedVideo

http://allrecipes.com/video/441/how-to-prep-a-turkey/detail.aspx?prop24=VD_RelatedVideo

Ezit intre reteta de la Nigella si o alta reteta care este cotata foarte bine pe Good Food:

http://allrecipes.com/recipes/meat-and-poultry/turkey/turkey-brine/

Reteta ar fi cu 2,75 l apa rece, 1 ceasca de sare (aprox 200 gr) 1 lingura rozmarin uscat, 1 lingura salvie uscata, 1 lingura cimbru uscat, 1 lingura de vegeta, 2,75 l zeama de carne (din cubulete???) = se pare ca aceasta reteta este prea sarata si nu se recomanda sa pui din saramura in sosul din tava.

[1 gallon vegetable broth, 1 tablespoon crushed dried rosemary, 1 tablespoon dried sage, 1 tablespoon dried thyme, 1 tablespoon dried savory, 1 gallon ice water].

O sa va spun ce am facut. Daca veti citi reactiile de pe Good Food cred ca veti fi si voi tentate sa incercati curcanul in saramaura. Ni se promite un curcan care nu se usuca la cuptor.

Cred ca am sa aplic sugestia unei persoane de le Good Food si sa marinez cei doi curcani mai mici in lada de legume de la frigider, pe care o vai spala intai bine. In primul rand este mare si in al doilea rand se marineaza curcanul la rece, asa cum trebuie. Afara avem 7-8 grade, deci trucul cu lasat afara peste noapte nu prea merge.

Daca ati incercat si voi curcanul de Craciun in saramura, m-as bucura sa citesc reactiile voastre.

Adaugare pe 26 decembrie 2013:
Dupa ce am incercat reteta mi-am exprimat entuziasmul aici: Povesti de Craciun (3) Reteta de curcan in saramura (turkey brine) este perfecta

Retete mai deosebite, publicate in Olanda

Nu imi mai gasesc nimic in casa, fiindca toate usile sunt bocate de materialele pentru renovarea baii.
Stiu ca am promis sa arat cum se deseneaza tiparul de baza pentru chiloti si cum se modifica, dar nu ajung acum la cartile respective, pentru ca usa este blocata.

Asa ca am sa va delectez cu povesti despre nepotelelor mele, Dodo si Jojo si cu doua retete mai deosebite, pe care le-am gasit in Olanda. Stiu sigur ca nu sunt olandeze, dar nu stiu de unde provin.

Intai retetele, pe care le-am regasit in emailuri vechi, pe care vreau sa le sterg. Claudia Fluturas, tu le stii!

Sorbet de Glühwein (8 portii de 230 kcal):
600 ml vin rosu (aroma plina, suplu), 2 portocale bine spalate de chimicale, 1/2 lamaie (la fel), 1 baton de scortisoara (nu stiu cat ar veni in praf: 1/2 lingurita????), 1 lingura zahar tos, 1 lingura miere, 1 cuisor (sau cuisoara?!?), 1 foaie de dafin, 200 gr zahar gelifiant, frisca pt garnisit (125, ml / daca iti place - mie nu), 1 tavita de dat la freezer / congelator sau o masina de facut inghetata.

1. Vinul se toarna intr-o craticioara si se pune pe foc sa se incalzeasca. Se taie o portocala si 1/2 lamaie in felii si se pun in craticioara cu vin. Se adauga si scortisoara, zaharul tos, mierea si foaia de dafin. Se lasa pe foc f. slab ca sa se combine aromele (nu trebuie sa fiarba).

2. Se strecoara fiertura si se repune in craticoara. Se toarna zaharul gelifiant si se amesteca pana se dizolva. Cand s-a dizolvat se toarna in tavita de congelator si se las sa se raceasca. Se baga la freezer. Trebuie lasat timp de 5 ore.

3. Din ora in ora se scoate si se amesteca cu o furculita, ca sa se omogenizeze sorbetul.
Se serveste cu frisca batuta (nu trebuie sa fie f tare sau sa se transforme in unt). Se imparte compozitia inghetata in 8 pahare de inghetata si se servesc cu frisca si felii de portocala (din a doua portocala) si cu o foaie de dafin.

Sos de rosii la cuptor (sau baza pentru supa de rosii)
750 de rosii, 6 catei usturoi, 2 cepe, 2 crengute de rozmarin, numai frunzele/acele, 3 linguri ulei de masline, 1 jumatate lingurita romaneasca de zahar sau 2 lingurite minuscule (de ceai), sare, piper.
Foaie pergament de copt, ca sa nu se lipeasca de tava si un mixer ca sa se amestece sosul omogen. Daca doriti sos omogenizat.

1. Incalziti cuptorul la 180 grade.
2. Rosiile se taie in jumatate si se pun cu partea taiata in sus pe o tava cu margini care are foie de copt pe fund.

3. Printre rosii se presara usturoiul taiat in felii groase (sau mai mult, dupa gust), ceapa taiata in sferturi sau in 8 si frunzele de rozamarin. Se toarna uleiul, stropind toata masa de rosii si se presara zaharul, sare dupa gust si piper.

4. Se lasa la cuptor 45 minute, cu tava la mijlocul cuptorului.

5. Dupa ce s-au copt se muta intr-un vas si se omogenizeaza (cu mixer sau sita). Evt. se controleaza de sare si piper.

Reteta e de sos de rosii pt paste fainoase, dar se poate folosi si ca baza pt supa de rosii. O prietena din USA a incercat-o la supa si mi-a zis ca iese grozav de buna, pentru ca rosiile nu se fierb in apa, ci se coc in sucul lor.

Fiindca nu am poza cu supa de rosii va arat altfel de mancare si ce porcarie poti sa faci cu ea, dupa ce te-ai tarat prin nisip si praf.

O verisoara imi povesteste de nepotii ei din Bucuresti, tot gemeni, care sunt cu 6 luni mai mici. Mama lor obliga personele care ii ingrijeau pe perioada de iarna, cu gripa, sa poarte masca sa nu se imbolnaveasca copiii. Care pana acum au fost spitalizati de cel putin doua ori si familia ei se mai mira si de ce. 
Nora mea nu are slava Domnului astfel de idei idioate, ci ii lasa sa se autoimunizeze. Cred ca au avut pana acum toate gripele care se puteau lua de la copiii de la cresa unde stau o parte din zi, cand parintii sunt la serviciu.

Chiar daca nu e mancare, e ceva de ros: husa dvd The Game of Thrones, pe care il imprumutasem parintilor ei. Prinsa la comiterea crimei se uita foarte mirata: 'am facut cumva ceva rau?!?'. Dar e privirea ei de vinovata.
Tatal ei mi-a prezis ca o sa-mi demoleze casa, ceea ce a si inceput sa faca. 

Si iarasi ceva nou. Ma bate gandul sa mai fac inca o data acest quilt, dar cu alte culori. Modelul original a fost pentru o mama de bebelus care iubeste culoarea violet. 
Pentru un coleg care va avea un copil la iarna am sa pun culori 'pudrate', pe baza de albastru.

Modelul pare mai complicat decat este. O sa va arat cand il voi face cat este de simplu de taiat si cusut.

P.S. Daca va uitati foarte bine in coltul din stanga jos, veti vedea ca am facut o greseala: patratul din colt trebuia sa fie alb, ca si cel din coltul opus. Greseala a fost neintentionata, nu ca femeile Amish care faceau cate o greseala deliberat in quilturile lor, fiindca spuneau ca numai Dumnezeu este perfect, un quilt uman nu trebuie sa aibe pretentii de perfectiune.

Mousse au somon - una din retetele mele de mare succes

Va urez tututror un Paste fericit si plin de multumiri.

 [Ingeras din Fimo, design si productie proprie]

Eu l-am serbata data trecuta, cu papistasii -cum se zicea pe vremuri, ca sa fiu in acelasi ritm cu cei din jurul meu.

Va pun de Paste o reteta extraordinar de buna, cu care am mare succes la mese festive sau la petreceri, cand ai nevoie de un bufet mai usor de facut. Adica mai usor decat acele mici gustari imbucaturi la care te ostenesti atat.
E chiar buna, mananc chiar si eu, desi nu-mi place gustul de peste. Vreau sa spun ca nu-mi place gustul de alt peste in afara de cel mioritic (crap, pastrav si pestii de la Marea Neagra, caree nu au un gust atat de pronuntat de ocean). Deci, daca mananc si eu moussa asta....
Deocamdata din nefericire nu am poze. Pacat, pentru ca a mea arata mai bine, dar sper sa intelegeti din ce va explic despre ce e vorba. Cand o sa am, o sa pun atunci si poza in postare.
Dar ca sa nu las postarea fara poza, iau una de pe acest blog in franceza (Philo aux fourneaux), care mi se pare interesant si pe care il recomand, daca cititi in franceza.
E singura poza in care se vede consistenta (desi reteta mea este mai spumoasa, fiindca folosesc frisca / smantana batuta si nu iaurt).

RETETA
Ingredientele: 
 * 1 conserva mare sau chiar doua de somon roz (in saramaura sau pe baza de apa, pentru ca e nevoie de sos; deci nu in ulei!)
* somon roz afumat (aici se vind fie transe, fie resturi de la transat; acele 'aschii' cum le numeste o amica din NY sunt foarte bune) = de asta aveti nevoie daca doriti ceva mai rafinat; daca nu sunt bani sau nu gasiti - se poate si fara!!!
* 3 foi de gelatina
* 5 linguri mari de maioneza
* 1 lingura de suc de lamaie, proaspat stors; lamai pentru garnisit (2 aprox.)
* marar verde si seminte de marar (daca sunt, se strivesc cu lama cutitului si se pun in compozitie)
* 1 lingura de mustar (incepeti cu o lingurita si gustati; eu pun mereu o lingura)
* piper negru sau alb sau roz - ce aveti - macinat
* 1/2 l smantana din care se bate frisca
* 1 lingura ketchup daca il vreti mai roz - facultativ! Avertisment: eu am pus o data o picatura de vopsea alimentara rosie, dar a iesit atat de penibil de roz / roz de plastic, asa ca am fost nevoita sa mai pun si o picatura de galben, sa dreg culoarea. Unde nu-i cap...
* putin praf de coriandru (sau boabe, strivite cu lama de cutit) - sa va spun drept eu asta nu pun, dar fiindca e dat in reteta, scriu si eu aici.
* eu pun putin whisky, Philo zice sa pui coniac, dar cred ca ceva rachie a buna, dar nu tuica munteneasca cu un gust pronuntat de prune. Daca faci pentru o masa unde sunt si copii, sari insa peste ingredientul asta.

1. Se pune o strecuratoare pe un vas si se rastoarna continutul cutiei de conserve pe strecuratoare. Asta pentru ca ai nevoie de sucul conservei sa dizolvi gelatina in el.

2. Dupa ce am lasat bucatile de somon din conserva sa se scurga, le scot sa le curat. Arunc oasele si pielitele si pun bucatile de carne intr-un vas de plastic mai mare in care pot amesteca toate ingredientele. Cand sunt in vas, le faramitez cu furculita sau degetele, ca sa am un fel de pasta uscata de peste.

3. Intre timp in reteta trebuie sa preagesc vasul in care il las sa se coaguleze. Foarte complicat si nepractic in reteta originala (trebuia sa ungi vasul cu ulei si sa lipesti pe margini legumele cu care vrei sa garnisesti, cum ar fi feliute de lamanie si rondele de morcov), deci am schimbat. Eu iau un bol de plastic mare, pe care il folosesti la amestecat / aluat (Dr. Oetker) pe care il tapetez cu folie de platic subtire, acea folie care adereaza la vas si se lipeste daca pui folie peste folie. Cred ca intelegeti despre ce e vorba.
Prefer acest vas, fiindca are fundul rotund si imi iese o forma mai frumoasa dupa ce rastorn moussa. Altfel poti folosi orice fel de vas.
Tai lamaile in felii rotunde si tapetez peretii - peste plastic  - punand lamaia rondea langa rondea. Poti sa pui si numai pe fund, pt ca atunci can vei rasturna moussa rondelele vor fi deasupra.
Pregatesc vasul asa si il pun deoparte, sa fie gata cand am terminat compozitia.

4. Bat apoi frisca spuma si o pun la frigider, pana am nevoie de ea.

5. Gelatina se pune la inmuiat in putina apa rece. Intr-o craticioara se pune ceva zeama din conserva (cam 1 deget la craticioara mea de 15 cm diametrul) si se pune la fiert. Cand fierbe, se ia de pe foc si se amesteca gelatina inmuiata si scursa bine pana se topeste. Se lasa sa se raceasca. Trebuie sa fie calaie, sau chiar ceva mai rece.


6. Se toarna gelatina peste pestele faramitat si se amesteca bine. Apoi se adauga restul ingredientelor, incepand cu maioneza, zeama de lamaie, marar, mustar si mai ales piper macinat. Amestecul trebuie sa fie mai picant, pentru ca dupa ce adaugi frisca si se gelifiaza, gustul devine mai fad.


7. Se toarna cu grija in vasul decorat cu rondele de lamai. Se acopera cu folie de plastic, niveland suprafata, pentru ca dupa rasturnare aceasta devine fundul moussei si trebuie sa stea bine pe farfurie sau platou.


8. Se da la frigider, sa se intareasca gelatina. Cel mai bine e sa faci moussa cu o zi inainte, ca sa aibe timp sa se intareasca si sa se 'formeze' gustul de somon.


Se serveste ca antreu la o masa normala sau pe un platou la o petrecere cu bufet. Mai zic odata ca arata foarte bine ca o semisfera (mai mult sau mai putin), pe care sunt asezate rondele subtiri de lamaie.
Cand fac reteta la o masa festiva 'normala' (nu cu bufet) torn moussa in vase de portelan in care se face crema de vanilie caramelizata sau ouale la cuptor. Sau in orice altfel de cescute sau vase in care intra o cantitate pentru o singura portie de antreu, cu conditia sa aibe peretii drepti sau oblici, pentru ca altfel nu se poata rasturna. Ultima data am folosit forme de plastic pentru servitul supei, acele forme ieftine care se folosesc la party, cand nu vrei sa ai vase de spalat. Le tapetez intai si pe ele cu folie subtire de plastic si pun o singura rondea de lamaie pe fund. Apoi procedez ca mai sus. Singura diferenta este ca in loc de un singur bol mare, rastorn portiile pe farfuriile fiecarui oaspete. 

Inca ceva din experienta de bucatar de cand tot fac reteta.
Daca doriti un gust de peste mai pronuntat puneti mai multa zeama de peste si eventual ceva mai multa gelatina.

Ma duc acum sa fac altceva, fiindca numai ideea unei mese de Paste romanesti cu miel, bors si cozonac imi da ameteli cauzate de ... pohte culinare. Am sa scriu candva poate cum am facut aici cu prietenul Mihai ot Bucuresti cozonacul lui Pastorel cu 40 de galbenusuri la kilogramul de faina si nevasta lui radea de noi, cand ne vedea framantand 'neintrerupt' o ora si mai mult.

Christos a inviat!

[Ingeras baroc de ghips, turnat in forme cumparate si vopsit si patinat de mine]

Supa de mustar.....

...... cu care am impresionat pe un coleg de scoala primara din Ploiesti, a carui nevasta gateste muuuult mai bine decat mine!!! Se pare ca in Romania nu este cunoscuta. Daca va plac ciorbele de dres si ciorba radauteana, neaparat s-o incercati. 
Mai ales ca va voi invata sa trisati si sa o faceti in 15 minute, daca aveti la masa  oaspeti neanuntati!

Poza este de aici, fiindca nu am la ora actuala nici o poza cu o supa facuta de mine. Pe situl asta se dau mai multe retete de stfel de supa, dar trebuie sa utilizati Google-translator.
Dupa o doamna de pe internet este o specialitate a orasului din nordul Olandei, unde stau - Groningen.

Aiurea! Avem o specialitate de mustar groninghez, asta e adevarat, dar de supa asta n-am auzit dacat prin 1980++++, cand m-a intrebat o olandeza simandicoasa si foarte mare bucatareasa (ei, dar nu in mod absolut), dar care nu citea frantuzeste, daca am dat vreodata de reteta de supa de mustar. Daca ar fi fost asa cum zice doamna de mai sus, ar fi stiut olandeza asta de prin imprejurimi cum se face. Deci nu este o specialitate locala.

(studenti vara intr-un parc de langa mine)

Reteta care se da pe situl de care am pomenit e urmatoarea: 
Supa groningheza de mustar (4 pers)
50 gr. unt, 60 gr faina, 1 lingura de frisca lichida sau smantana subtire, 1 litru de zeama de supa, 2 linguri mustar de Groningen (e un mustar cu bobul lasat intreg si destul de picant).


Topiti untul, dar aveti grija sa nu se inchida la culoare. Adaugati faina, mestecand cu lingura de lemn (faceti un roux). Il tineti pe foc extrem de mic cam vreo 10 minute, sa nu ramana faina cruda. Adaugati zeama de supa calda, putin cate putin, pana se face un lichid gros. Se fierbe amestecand mereu inca 10 minute. Adaugati mustarul si iar amestecati bine. Inainte de o servi adaugati smantan / frisca lichida, insa supa nu mai trebuie sa fiarba.
se garniseste cu slaninuta prajita (feluite de bacon subtiri,, care se scorijesc apetisant, cubulete mici prajite, etc) sau cu praz, ceapa verde din aceea foarte subtire si fina. 
In fine ce va trece prin cap.

Supa asta am mancat-o prima data la mama fostei amice a fiului meu. Era nemaipomenita, pe cand ea era o bucatareasa abominabila. Dar chiar sub orice critica. M-a nedumerit reusita. Insa m-a luminat ea repede, repede. Retea o avea de la un elev de-al ei (e profesoara de canto), care avea un restaurant frantuzesc prin imprejurimi. Foarte sic, foarte scump si foarte snob. Cand mi-a spus cum a facut-o un ochi mi-a inceput sa rada si celalalt sa planga, ca-n basmele noastre. Imi plangea unul din ochi pentru ca daca era adevarat ce zicea ea, era o mare, mare sarlatanie (cu asa ceva sa ceri cel putin 15 euro pe o portie!?!) Iar celalat ochi imi radea pentru ca ador trisarile in bucatarie, adica folosirea semipreparatelor sau imbunatatirea unor mancaruri de gata. Cand se poate, evident, pentru ca unele mancaruri de gata sunt atat de infame ca nu le dregi cu nici un fel de ingredient special si de lux.
Supa asta insa - da!

Reteta de supa de mustar pentru bucatarese lenese (ca mine)
- Se ia un pachet de supa crema de sparanghel (Knorr, de ex). Daca va place mai mult gustul supei albe creme de ciuperci, luati-o pe asta. Dar trebuie sa o cerneti prin strecuratoarea sita, ca sa scoateti ciupercile (se pot pune apoi la un sos de friptura).
- Faceti supa cum scrie pe plic.
- Cand e gata ii adaugati 2 linguri de masa de mustar (sau cat va place de mult - eu pun probabil mai mult, ca o fac mai picanta).
- Iar inainte de servire ii puneti smantana si slaninuta taiata in cubulete mici si prajita crocant (daca va place).
Eu o garnisesc cu patrunjel, ca arata mai bine decat ceapa lor, fie si cea mai fina (chives). Nici slaninuta prajita nu folosesc spre garnisire, fiindca are un gust sarat si afumat prea pronuntat pt supa asta, la care trebuie sa iasa gustul mustarului in evidenta. Olandezii folosesc de altfel slaninuta taiata betisoare foarte fine si apoi cubulete microscopice fiarta in supa. Asa mai merge.

La noi se gasesc acum supe cu mustar intr-o punga plastificata, facute de diferiti producatori (Unox, Albert Heijn si altii mai obscuri). E destul de buna, dar mie imi place mai mult asta 'trisata', pentru ca dozez eu cat de cremoasa si cat de 'mustaroasa' o vreau. Aia din plic are totusi gust de fiertura de faina amestecata cu mustar. Si acelei supe de gata trebuie sa-i pui putina smantana, daca o vrei mai acceptabila.

La supa asta merg foarte bine franzelutele prietenei mele Iza. Reteta o gasiti aici, pe blogul ei.
Cu permisiunea ei pun si pozele de pe blogul cu reteta.

Arata frumos, nu-i asa?

Incercati, mai ales daca aveti musafiri mai frantuziti si cu gusturi mai deosebite. Sau in loc de ciorba de dres dupa chef.